prof. Daniela IOVIȚĂ,
prof. Gabriel MUREȘAN-CHIRA,
Școala Gimnazială Specială
Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/Integrată, Cluj-Napoca
Argument:
O sinteză a literaturii de
specialitate privind conceptul de integrare școlară, indică faptul că acesta nu
se rezumă doar la exprimarea consistenței terminologice variabile în special în
plan european, ci se imprimă în exprimările calitative și cantitative, adaptate
și personalizate prin integrarea și incluziunea copiilor cu cerințe educative
speciale. Chiar dacă anumite curente instituționale sau științifice cu tentă
segregară au tatonat separarea acestor concepte integrate, practica surâde la
asemenea eșecuri deoarece: a. După cum precizează unele studii de specialitate
în domeniu, așa cum în jurul nostru observăm în
fiecare zi oameni diferiți, funcție de înălțime, greutate, îmbrăcăminte, forma
fizică, conturul feței, sex, nivel de educație, ci mai ales la tipul de
manifestare al fiecăruia, calitatea muncii sale, tot așa și elevii cu cerințe
educative speciale sunt diferiți iar educația devine personalizată. B. Aceste
diferențe sunt constatate inclusiv la nivel intelectual, nivel de care depinde
în cea mai mare măsură reușita sau nereușita unei activități. C. Evocarea
dezvoltării emoționale invocând șabloane ca: rigiditate, lipsă de timp sau
cauze intelectuale, sunt superficiale deoarece, fiecare copil este un viitor
adult - prin urmare va avea nevoie de un loc de muncă, va relaționa, poate va
întemeia o familie, deci inteligența ca și structurile și substructurile de
personalitate constituie o paletă largă. Una din aceste aspecte, sau fațete a
inteligenței - ca să o denumim așa, este și această personalizare a predării, o
inteligență a cadrului didactic remarcată și susținută de suport didactic
corespunzător, și acesta obligatoriu adaptat la clasă, la elevi.
Fiecare
elev este unic și deține valoarea sa, indiferent de problemele pe care le manifestă
în procesul de activității didactice. Fiecare copil prezintă particularități
individuale și de relație cu mediul, trăsături care necesită o evaluare și o
abordare personalizată. Copiii cu deficiențe au și ei aceleași trebuințe în creștere
și dezvoltare. Acești copii dețin în același timp și anumite necesități
particulare, individualizate. Ei sunt diferiți din punct de vedere al
temperamentului, motivațiilor, capacității chiar dacă prezintă același tip de
deficiențe. Integrarea copiilor cu cerințe educative speciale permite-sub
îndrumarea atentă a cadrelor didactice, perceperea și înțelegerea corectă de
către ceilalți elevi a problematicii și potențialului de relaționare și
participare a lor la serviciile oferite.
Integrarea școlară constituie un
proces de includere, incluziune, acceptare inclusiv psihologică și organizațional
- instituțională, legislativă, în școlile de masă obișnuite, la activitățile
educative formale și non-formale, a copiilor considerați ca având cerințe
educative speciale. Adică o școală pentru toți, împreună cu toți, unde educația
urmează copilul, nediscriminatoriu, cu largă acceptare, moderat în cerințe, cu
suport și amabilitate extinsă spre familie sau aparținători.
Considerând școala ca secunda
instanță de socializare a copilului (familia fiind considerată prima instanță
de socializare), integrarea școlară reprezintă o particularizare a procesului
de integrare socială a acestei categorii de copii, proces care are o importanță
fundamentală în facilitarea integrării ulterioare în viața comunitară prin
formarea unor conduite și atitudini, a unor aptitudini și capacități favorabile
acestui proces. Cerințele educative speciale din acest punct de vedere al
dizabilităților cognitive, desemnează acele nevoi speciale față de educație
care sunt suplimentare, dar și complementare obiectivelor generale ale educației,
unde abordarea sistemic-pedagogică și instrucțională gravitează în zona proximei
cunoașteri și se extinde personalizat și adaptat, pe toate treptele și stadiile
dezvoltării copilului. Fără abordarea adecvată acestor cerințe speciale în
spectrul cognitiv, nu se poate vorbi de egalizarea șanselor de acces,
participare și integrare socio-culturală, școlară.
De real folos în desfășurarea
acestor exerciții, au fost cursurile urmate în cadrul programului POSDRU din proiectul: „Perfecționarea cadrelor didactice care predau limba română în învățământul
preuniversitar în evaluarea competențelor de comunicare ale elevilor”. În
cele ce urmează vom prezenta schematic câteva tipuri de exerciții ce vizează
ascultarea activă la disciplina limba și literatura română. Astfel:
Întrebări cu răspuns unic:
Ordonare de imagini, cuvinte sau
idei
Alegere duală de tipul A/F
Alegere multiplă
Potrivire multiplă
Completare de spații libere (în
text, în tabel, în formular)
Sarcini ce vizează un răspuns
scurt (ex: identificarea greșelilor, a unor neconcordanțe dintre un text audiat
și textul scris (parafrazat); „ghicitori”- ghiciți despre ce e vorba)
Exerciții de ordonare a
momentelor acțiunii (evaluarea ascultării
globale, la text literar)
Ordonarea ideilor principale
Sarcini ce presupun răspunsuri lungi:
în timpul ascultării: luare de notițe, completarea unor organizatori
grafici
după ascultare: întrebări deschise, descrieri; continuarea poveștii,
formularea ideilor principale (text
literar/ non-literar), rezumatul (text
literar/ non-literar)
(Se pot utiliza materiale
numeroase și variate, spre exemplu: textele din manual, înregistrări, fragmente
dintr-un teatru radiofonic, reclame TV, articole din ziare, etc.). Structura
exercițiilor trebuie să aibă în atenție specificul operațiilor cognitive
necesare și adaptate la vârsta și tipul de deficiență al elevilor.
Exemple de exerciții ce vizează ascultarea (pentru elevii din clasa a
V-a)
Exercițiul 1.
Aveți un set de șase imagini
reprezentând scene din basmul „Prâslea
cel voinic și merele de aur” de Petre Ispirescu. Ordonați imaginile conform
acțiunii basmului. Alegeți una dintre acestea și rezumați acțiunea precizând:
locul de desfășurare, personajele implicate, trei caracteristici/ trăsături
(calități) ale personajului principal.
Exercițiul 2.
Elevii vor forma perechi. Se propune
inițierea unui dialog în care:
Elevul 1 – va fi tatăl, care dorește
ca fiul său să urmeze o anumită meserie. (la alegere)
Elevul 2 – va fi fiul, care dorește
să urmeze altă meserie.
Argumentați alegerea. (3-4
argumente/ contraargumente pentru fiecare elev)
Exercițiul 3.
Imaginați-vă că sunteți prezentatori de știri și informați publicul
despre deschiderea unei grădini zoologice în orașul vostru. Precizați:
locul unde este amplasată grădina zoo
momentul deschiderii (ziua, ora)
programul de vizitare
câteva animale care pot fi văzute aici
prețul biletului
Exercițiul
4 (Se efectuează în
timpul ascultării)
Ascultă poezia: Vulpea și ursul
de Călin Nistor, apoi citește enunțurile următoare și încercuiește varianta de
răspuns corectă.
1. Animalele au hotărât să-și
aleagă:
a. președintele
b. regele
c. împăratul
2. Confruntarea finală s-a
purtat între:
a. urs și leu
b. vulpe și lup
c. vulpe și urs
3. Bunica vulpiței a fost:
a. sportivă
b. împărăteasă
c. regină
4. Bunica-vulpe a învățat-o pe
nepoată:
a. lucruri bune
b. șiretlicuri
c. povești
5. Animalele și-au ales
conducător:
a. vulpea
b. bunica-vulpe
c. ursul
Exercițiul 5 (în timpul ascultării): Ascultați: „Povestea unui om leneș” de Ion Creangă. Completați
ciorchinele de mai jos cu informațiile cerute.
Exercițiul 6 (în timpul ascultării)
Ascultă cu atenție: „Povestea
unui om leneș” de Ion Creangă. Ordonați cronologic propozițiile de mai jos.
a. Sătenii l-au spânzurat pe omul
cel leneș.
b. Leneșul a refuzat posmagii
pentru că nu erau gata muiați.
c. Pe drum au întâlnit o cucoană.
d. Sătenii l-au pus pe leneș în
căruță.
e. Cucoana a oferit leneșului
adăpost și posmagi.
1. - ... 2. - ... 3. - ... 4. ...
5. ...
Exercițiul 7
Ascultați „Povestea unui om leneș” de Ion Creangă și asociați enunțurile din
coloana stângă cu cuvintele din coloana dreaptă. Folosiți săgeți indicatoare.
1. au dus omul cel leneș la
spânzurătoare
2. au întâlnit-o pe drum
3. acest om nu voia să facă nimic
4. leneșul îi dorea muiați
5. acolo i-a oferit cucoana
adăpost
a. posmagi
b. hambar
c. leneș
d. sătenii
e. cucoana
Exercițiul 8
Ascultați cu atenție lectura „Ghiocelul” de Marcela Peneș. Citiți
propozițiile de mai jos și notați, în dreptul fiecăreia, A pentru propozițiile
adevărate, F pentru cele false.
1. Este primăvară târzie. □
2. Curtea este acoperită, pe
alocuri, de zăpadă. □
3. Capul ghiocelului se aseamănă
cu o cutiuță de argint. □
4. Ghiocelul are menirea de a-i
înveseli pe oameni. □
5. Copilul dăruiește ghiocelul
doamnei profesoare. □
Exercițiul 9
Ascultați cu atenție lectura
poeziei „O furnică” de Tudor Arghezi.
Completați enunțurile de mai jos cu informațiile care lipsesc.
1. Furnica s-a urcat pe
.................
2. Fărâma dusă de furnică trebuie
așezată în ..........................
3. Poetul dorește să-i arate
furnicii ........................
4. Autorul o întreabă pe furnică
unde .......................
5. Mâhnit, poetul se gândește ce
se va întâmpla dacă furnica lipsește din .................
Exercițiul 10
Ascultați cu atenție lectura „Vizită” de Ion Luca Caragiale. Priviți
imaginile din fișa de lucru și stabiliți ordinea acestora, în funcție de
momentele desfășurării acțiunii. Numerotați fiecare desen.
Concluzii, recomandări. Noi perspective de optimizare a activităților.
Alți specialiști în domeniu,
abordează specificului învățării și funcție de complexitatea comunicării,
emiterea mesajului (care include și limbaj non-verbal și paraverbal- de la caz
la caz), receptarea informației, prelucrarea blocurilor informaționale funcție
de particularitățile elevului, compararea unor structuri informaționale cu
altele similare, evocarea, incitarea curiozității prin experimente de joasă
amplitudine, simulări, jocuri de rol, și nu trebuie omisă relevarea
concluziilor asupra comunicării, cu alte cuvinte, metacomunicarea. Exercițiile
de ascultare dezvoltă abilitățile de comunicare, clarifică puncte de vedere, ajută
la clarificarea unor noțiuni mai greoaie și întăresc relațiile interumane. Elevii sunt determinați să-și concentreze atenția,
să facă efortul necesar pentru înțelegerea sarcinii de lucru și să o rezolve,
fie individual, fie în perechi sau în grup. Crește motivația pentru învățare,
iar rezultatele vor tinde să se ameliorează. Elevii învață să selecteze, să descompună, să organizeze și
să (re)integreze informația, își dezvoltă capacitatea de empatie și respectul
față de interlocutor.
Bibliografie:
Carmen Crețu. Curriculum
diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași, 1999.
Ghid de predare – învățare
pentru copiii cu C.E.S., UNICEF și Asociația Reninco, București, 2000.
Pamfil Alina. Limba și literatura română în
gimnaziu. Structuri didactice deschise. Editura Paralela 45, Pitești,
2003.
*** Programa școlară pentru elevii cu deficiență mintală ușoară și
moderată. Formarea abilităților de comunicare, clasele I-VIII, Iași, 2005.