joi, 21 mai 2020

Un concurs inspirat și… motivant!


Mara Ioana Sfintean, clasa a VII-a
Școala Gimnazială Nr. 1, Bistrița/
Palatul Copiilor Bistrița

Concursul de eseuri „Solidaritatea cetățenilor Uniunii Europene privind Covid-19”, organizat de Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud, în cadrul proiectului Centrul de Informare Europe Direct Bistrița, derulat în preajma zilei de 9 mai, m-a îndemnat să scriu și să reflectez asupra perioadei în care ne aflăm cu toții. A tratat o temă care mi-a dat de gândit asupra importanței nemăsurate a solidarității, atât pe timp de criză, cât și în viața de dincolo de aceasta. Mi-a adus multă inspirație și speranță.
Odată cu participarea mea în cadrul concursului, am scris rânduri care, pentru mine, au însemnat o eliberare a tot ceea ce gândesc și ce simt. Totodată, am dorit să transmit emoția și puterea de care nu ne putem lipsi în acest amalgam de greutăți.
Și, iată, câteva zile mai târziu, am primit cu bucurie vestea câștigării premiului al III-lea iar colega mea Oana Valentina Beudean, de la Palatul Copiilor Bistrița, a primit premiul al II-lea! Am pornit spre librăria Casa Cărții, pentru revendicarea acestuia, premiul constând și în achiziționarea unor cărți pe baza unui voucher. Odată ce am pășit în minunata încăpere cu o gamă variată de lecturi, m-am simțit în largul meu. Aici, am privit lumea din spatele problemelor. Am avut ocazia de a-mi alege romane fabuloase, pe care mi le-am dorit din suflet și pe care le lecturez „acum”, înainte și după momentul în care scriu acest mesaj de mulțumire pentru premiul acordat mie, de care mă bucur nespus de mult.
Pentru mine, acest concurs a fost unul care m-a motivat să dau frâu liber gândurilor mele și a făcut posibilă îndemnarea lumii spre mai bine. Le mulțumesc organizatorilor pentru acest concurs minunat!

marți, 19 mai 2020

Studiu de specialitate


prof. înv. primar Zamfira CÂMPEAN
Școala Gimnazială Mihai Eminescu Năsăud

Cunoașterea copilului semnifică activitatea sistematică a adultului pentru descifrarea formulei sale personale, adică de a-i identifica suporturile devenirii ca personalitate și a proiecta  strategiile educaționale, favorizând în fiecare etapă a dezvoltării valorizarea și amplificarea potențialului nativ. În activitatea de cunoaștere informația psihologică devine pentru noi, cadrele didactice, un mijloc de explorare și de cunoaștere , un mijloc de adaptare și un mijloc de acționare asupra copilului.

Scop
Scopul lucrării este de a realiza o cercetare de tip observațional, prin care se evidențiază rolul tratării diferențiate în scopul eliminării unor lacune în cunoștințele și deprinderile elevilor și atingerea performanțelor minimale acceptate, dar și îmbogățirea și aprofundarea cunoștințelor elevilor capabili de performanțe superioare.

Ipoteza de lucru
Considerăm că doar cunoscându-i bine pe școlarii mici și tratându-i diferențiat vom eficientiza activitatea instructiv-educativă cu aceștia, asigurând rezultate școlare mai bune prin stimularea intereselor, aptitudinilor și formarea personalității acesteia.

Eșantionul
În cadrul experimentării unui set de probe de evaluare a fost supus investigării un eșantion constituit dintr-un număr de 35 elevi de la Școala Gimnazială Mihai Eminescu-Năsăud, ce reprezintă două clase diferite: clasa a I-a B formată din 18 elevi-numită grupa de control și clasa I-a A cu 17 elevi numită grupa experimentală.
În cazul grupului de control s-au folosit metode clasice de predare iar in cazul grupului experimental s-a folosit metoda tratării diferențiate a elevilor. Experimentul s-a derulat pe parcursul unui an școlar, ambele grupe având  același număr de ore pe săptămână. Pentru a măsura eficiența metodelor utilizate s-a testat nivelul de pregătire al elevilor din cele două clase prin două testări la limba română.

Descrierea metodelor folosite în cercetare
Pentru a verifica incidența ipotezei asupra activității practice am procedat la culegerea și înregistrarea datelor cercetării prin intermediul mai multor metode: metoda observației, chestionarul,experimentul psihopedagogic, metoda analizei produselor activității elevilor, studiul de caz, teste de cunoștințe (teste docimologice).
Folosirea acestor metode pe parcursul procesului instructive-educativ mi-a oferit  posibilitatea realizării unei observații naturale, astfel încât acțiunea factorilor perturbatori a fost redusă la minimum.
Pentru a realiza obiectivele cercetării și ipoteza de lucru am aplicat celor două clase (clasa a I-a A si clasa a I-a B) un pre-test, respectiv o evaluare inițială și un post-test, respectiv o evaluare finală. Între cele două evaluări am aplicat elevilor din cele două clase, fișele de lucru diferențiate.

Interpretarea datelor

Prin compararea rezultatelor obținute de cele două clase  atât la evaluarea inițială cât și la evaluarea finală, putem observa că rezultatele școlare ale clasei a I-a A ( grupa experimentală)   s-au îmbunătățit considerabil.
Deoarece aceste rezultate vin în urma aplicării fișelor diferențiate, putem deduce că munca diferențiată desfășurată la nivelul clasei a dus la îmbunătățirea performanțelor elevilor, ceea ce mă determină să concluzionez că folosirea tratării diferențiate în cadrul activității la clasă, va asigura, pe termen lung, și succesul școlar.

CONCLUZII
Organizarea, desfășurarea și conținutul activității diferențiate cu elevii în ciclul primar vizeaza următoarele coordonate:
Activitatea diferențiată cu elevii trebuie să asigure realizarea sarcinilor învățământului formativ ce vizează dezvoltarea armonioasă a tuturor laturilor personalității;
Activitatea diferențiată se desfășoară în cadrul procesului instructiv-educativ cu întregul colectiv al clasei;
Obiectivele instructiv-educative ale activității cu elevii trebuie realizate, în principiu, în timpul lecției;
Activitatea diferențiată trebuie să-i cuprindă pe toți elevii clasei, atât pe cei care întâmpină dificultăți cât și pe cei cu posibilități deosebite, pentru că folosindu-se metode și procedee specifice particularităților individuale, să se asigure stimularea dezvoltării lor până la nivelul maxim al disponibilităților fiecărui elev;
Diferențierea activității în cadrul lecției presupune îmbinarea și alternarea  activității frontale cu activitatea individuală și pe grupe de elevi;

BIBLIOGRAFIE
Bocos, Musata – Cercetare Pedagogica, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2003
Iovin, Ileana – Tratarea diferentiata a elevilor in ciclu primar – componenta a managementului educational, Editura Discipol, 1996
Ionescu Miron, Chis Vasile – Pedagogie – Suport pentru formarea profesorilor, Editura Presa Universitara Clujeana, 2001

luni, 11 mai 2020

Împreună este cel mai bine


Alexandra-Elena Feldrihan, clasa a V-a
Jurnalism, Palatul Copiilor Bistrița

Solidaritatea oamenilor se manifestă în general în situații dificile, în situații de criză precum pandemia provocată de Covid 19. Această situație de criză a început în urmă cu două luni și, din păcate, nimeni nu știe când se va termina. Unii oameni sunt în linia întâi, alții sunt în categoria persoanelor vulnerabile, sau se află în șomaj tehnic, sau situația de a nu mai avea loc de muncă..., toate acestea îi fac să fie triști, speriați și neliniștiți.
Deși tuturor ne e greu, oamenii adevărați sunt aceia care se gândesc și îi ajută și pe alții, măcar încurajându-i verbal.
Cetățenii Uniunii Europene au arătat că sunt solidari prin faptul că țările și-au trimis echipe de medici și alți specialiști pentru a lupta împreună cu virusul care amenință omenirea. Și țara noastră a trimis în Italia, de exemplu, o echipă de medici care s-a alăturat specialiștilor de acolo. De asemenea, țările lucrează împreună pentru a obține un vaccin și-au trimis echipamente de protecție și alte materiale.
Cetățenii simpli se încurajează cântându-și unii altora sau celor din linia întâi, prietenilor din diverse state, își distribuie pe internet mesaje de încurajare și mesaje în care caută să fie optimiști folosind timpul de acasă pentru a sta mai mult cu familia.
Solidaritatea cetățenilor se vede și în rugăciunile pe care unele state le fac pentru cetățenii lor și cetățenii altor state, toate acestea dorind să ne facă să nu fim negativiști și să înțelegem că împreună putem trece cu bine peste toate... Împreună – Totul va fi bine!

luni, 13 aprilie 2020

Studiu de specialitate


prof. înv. primar Zamfira CÂMPEAN
Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Năsăud

Valorificarea tipului de inteligenţă constituie o alternativă a muncii diferenţiate, o strategie modernă de instruire interactivă care poate contribui la îmbunătăţirea performanţelor şcolare. Cadrele didactice pot juca un rol semnificativ în identificarea, dezvoltarea şi exploatarea acestor inteligenţe în contexte formale, nonformale sau informale cu scopul de a eficientiza procesul de predare-învăţare-evaluare.

Tema cercetării
Utilizarea metodei inteligențelor multiple în vederea dezvoltării strategiilor de predare care să permită elevilor să își demonstreze modalitățile multiple de a înțelege și valoriza propria lor unicitate.

Obiectivele cercetării
- Utilizarea unor metode și tehnici adecvate de determinare obiectivă a nivelului de pregătire a elevilor, adecvarea sau elaborarea altora noi;
- Determinarea nivelului de pregătire al elevilor implicați în cercetare;
- Înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute de elevii clasei experimentale și de control la testul inițial și cel final;
- Analiza relației dintre rezultatele școlare și învățarea prin cooperare prin: interpretarea calitativă și cantitativă a rezultatelor elevilor la testele administrate, analizarea climatului educațional, a comunicării și a inteligențelor multiple, a motivației și satisfacției în activitatea didactică, a factorilor care frânează sau stimulează învățarea prin cooperare;
- Cuantificarea și măsurarea gradului de implicare al celor doi componenți ai binomului educațional – elev și profesor – în derularea activității didactice.

1.Etapa constatativă (preexperimentală)
În cadrul acestei etape, s-a aplicat o testare inițială, în vederea stabilirii nivelului existent de cunoștințe ale celor două eșantioane (eșantionul experimental și eșantionul de control).

2.Etapa experimentală
În cadrul acestei etape am introdus metoda inteligențelor multiple în activitățile susținute la nivelul grupului experimental. Sarcinile didactice au stimulat dezvoltarea inteligențelor multiple ale fiecărui elev, permițând valorizarea tuturor elevilor, chiar și a celor cu rezultate slabe la învățătură, oferindu-le tuturor șansa de a a avea satisfacția propriei reușite.

3. Etapa postexperimentală/ post testul
În această etapă s-a aplicat un test, identic pentru cele două eșantioane, care a constat în formularea în scris a răspunsurilor la întrebările referitoare la textul prezentat, înlocuirea unor cuvinte cu altele care au înțeles opus, scrierea corectă a cuvintelor, identificarea părților de vorbire dintr-un enunț, identificarea părților de propoziție dintr-un enunț, realizarea unei compuneri utilizând semnele de punctuație învățate și părțile de vorbire cunoscute.

Concluziile cercetării:
Metoda inteligențelor multiple a fost transpusă didactic printr-o varietate de activități și căi menite să stimuleze cât mai multe aptitudini individuale ale elevilor. Pentru dezvoltarea inteligențelor multiple au fost propuse o serie de sarcini de învățare prin care fiecare elev și-a coordonat demersul cognitiv pentru a învăța și a-și exprima rezultatele învățării intr-un mod personal, caracteristic.
Prin cunoașterea capacității/ abilităților elevilor, aceștia au căpătat încredere în forțele proprii , au devenit mai conștienți de punctele lor forte dar și de slăbiciunile lor, pe care le-au suplinit prin moduri personale cu informația.
Cunoscându-și propriul stil de învățare sau propria combinație de stiluri de învățare, modul în care depun eforturi pentru a învăța, elevii și-au controlat mai bine mediul în care s-au aflat și au solicitat exact ceea ce le-a fost necesar. Elevii au reflectat asupra propriilor capacități/ potențialități conștientizându-și combinația de inteligențe multiple.
Rezultatele cercetării au fost analizate, prelucrate, interpretate în scopul eficientizării modalităților operaționale de utilizare a metodei inteligențelor multiple, folosită în scopul creșterii gradului de reflecție și de conștientizare, ducând la o mai bună autocunoaștere și autoapreciere.

Bibliografie
1. Bocoș, M. (2003) – Cercetare pedagogică, suporturi teoretice și metodologice, Editura Casa Cărții de Științe, Cluj-Napoca
2. Breben, S. (2005) – Activităţile bazate pe inteligenţe multiple. Craiova, Editura Reprograph
3. Cucoş, C. (2008) – Teoria şi metodologia evaluării, Bucureşti, Editura Polirom
4. Gardner. H. (2006) – Inteligențe multiple. Noi orizonturi (II), Editura Sigma
5. Oprea C. L. (2009) – Strategii didactice interactive, Editura Didactică și Pedagogică, București

Copilul cu ADHD


prof. înv. primar Zamfira CÂMPEAN
Școala Gimnazială „Mihai Eminescu” Năsăud

ADHD-ul este o tulburare care afectează funcționarea sistemului cognitiv. Deficitele cognitive din ADHD apar datorita unor deficite la nivelul funcțiilor executive, a proceselor neuropsihologice care intervin în autoreglare.
ADHD afectează toate aspectele vieții sociale, inhibând respectul pentru reguli și împiedicând integrarea socială.
Diagnosticarea copilului cu ADHD se face după „Criteriile de diagnosticare a ADHD” recunoscute la nivel internațional și sunt cuprinse în DSM4. Pentru a putea diagnostica un copil cu ADHD, simptomele trebuie să se înscrie în categoriile „Deficit de atenție – HIPERACTIVITATE – impulsivitate”.
Hiperactivitatea cu deficit de atenţie este o tulburare de comportament cu o foarte mare incidenţă ale cărei simptome caracteristice sunt, evident, impulsivitatea, neatenţia şi hiperactivitatea. Această tulburare debutează în copilărie şi persistă la un număr important de persoane şi la vârsta adultă. Tulburarea are efect negativ asupra învăţării şcolare şi are dezavantajul de a deteriora relaţiile sociale ale copilului.
Cadrele didactice trebuie să fie informate despre comportamentele specifice pe care le manifestă un copil cu Sindromul Deficitului de Atenţie Hiperactivitate (ADHD), ele fiind legate de:
Tulburări de atenție:
a. deseori eșuează în a acorda atenție detaliilor sau face greșeli din neatenție la temele de la școală, în muncă sau alte activități;
b. deseori are dificultăți în susținerea atenției la sarcinile date sau la joacă;
c. deseori nu pare să asculte când i se vorbește direct;
d. deseori nu urmează instrucțiunile și eșuează în a-și termina temele la școală, treburile sau îndatoririle la locul de muncă (nedatorându-se unui comportament opozițional sau neînțelegerii instrucțiunilor);
e. deseori are dificultăți în organizarea sarcinilor și activităților;
f. deseori evită, nu îi place sau e refractar la angajarea în sarcini care necesită efort mental susținut (cum ar fi temele de la școală sau de acasă);
g. deseori pierde lucrurile necesare pentru sarcini și activități (de exemplu jucării, notițele de la școală, creioane, cărți sau unelte);
h. deseori este ușor de distras de stimuli externi;
i. deseori este uituc în activitățile zilnice.

Hiperactivitate:
a. deseori agită mâinile sau picioarele sau se răsucește pe scaun;
b. deseori părăsește locul în clasă sau în alte situații în care ar trebui să stea așezat;
c. deseori umblă dintr-un loc în altul (încoace și-ncolo) sau se cațără excesiv în situații în care nu este adecvat (la adolescent sau adult poate fi limitată la senzația subiectivă de neliniște);
d. deseori are dificultăți la joacă sau în angajarea în activități libere în liniște;
e. deseori este pe picior de plecare sau acționează ca și cum ar fi împins de un motor;
f. deseori vorbește excesiv.

Impulsivitate:
a. deseori răspunde grăbit, înainte de a se încheia întrebarea;
b. deseori are dificultăți în a-și aștepta rândul;
c. deseori întrerupe sau deranjează pe ceilalți (de exemplu se bagă în conversație sau jocuri).
După cum se știe, la copiii cu potențial ADHD există o plictiseală și lipsă de implicare în activitățile din clasă care conduc spre rezultate școlare slabe.
Un mod de a ajuta elevii hiperactivi să se implice în activitățile de la clasă este de a face informația, învățarea și activitățile didactice, interesante și pasionante. Educarea copilului hipercativ este un proces dificil, care presupune un efort comun, bilateral, în care sarcinile și responsabilitățile revin deopotrivă copilului și adultului care îl educă.
Pentru a motiva elevul să depună efort pentru a ajunge la autocontrol este necesar să facem pasionante activitățile din clasă, relevante și interesante, iar angajarea imaginației are întotdeauna forțe surprinzător de puternice, așa cum mulți dintre cei care educă deja știu foarte bine.
Educația imaginativă – oferă un set de metode de predare și învățare care facilitează tocmai eliminarea rutinei și a plictiselii, implicarea activă a imaginației copiilor ceea ce fac și obținerea unor rezultate care îi motivează pentru următorii pași în învățare.

Bibliografie:
1. Popenici, Ştefan; Fartuşnic, Ciprian; Târnoveanu, Nadia, Managementul clasei pentru elevii cu ADHD, Editura DPH, Bucureşti, 2005
2. Iucu, Ioniţă, Managementul clasei de elevi, Editura Polirom, Iaşi, 2006

joi, 5 martie 2020

Șotronul curcubeu!


Proiectul Șotronului literar a avut premiera la Biblioteca Județeană George Coșbuc, secțiunea pentru copii, sub grija bibliotecarei Isabela Andronesi și a fotografului Camil Hosu.
S-au implicat elevi de la Palatul Copiilor Bistrița, coordonați de profesoara Ionela Nușfelean, ajutată de eleva Oana Moldovan de la grupa de performanță de creație literară.
Jocul ales a avut provocări colorate legate de cărți. Copiii au gândit și rezolvat cerințele, formând un curcubeu de idei.
După temele literare, participanții au avut parte de o surpriză de proporții. Bunica Eugenia a adus un tort jucătorilor. Și, cum era de așteptat, nici copiii nu s-au lăsat mai prejos. I-au scris bunicii, pe niște jetoane sub formă de inimi, gândurile lor bune și frumoase.




Impresiile colegilor au fost pozitive. O citez pe colega mea Damaris Căpâlnaș: „Jocul Șotron literar este complex, temele sunt bine alese, evidențiind curcubeul. Grupurile de la Palat care au început acest proiect au lucrat foarte bine împreună, susținuți și de doamna bibliotecară Isabela Andronesi. M-am simțit minunat participând la acest atelier! Mi-a plăcut mai ales surpriza pregătită de Bunica Eugenia!”.

Cristiana-Alexandra Sigmirean, clasa a VI-a,
Jurnalism, Palatul Copiilor Bistrița

Bucuria unui mărțișor


Una dintre activitățile recente, literare și informatice, de la Palatul Copiilor Bistrița, s-a desfășurat la Centrul de Educație Incluzivă nr. 2, Bistrița, unde am avut ocazia să învățăm arta de a crea mărțișoare atent cusute sau din fire rulate, alături de niște persoane minunate, doamnele Mirela Mărginean și Floarea Buta.
Elevii, cuprinși între vârstele de 7-15 ani, ne-au bucurat sufletul cu creațiile lor, lucrate parcă cu o îndemânare de aur. Intrând în această lume, am fost întâmpinați cu brațele deschise, citind fericirea de pe chipul micilor artiști. Drept amintire, le-am confecționat un simbol cu inițialele prenumelor. În timp ce lucram alături de ei, am colaborat, împărtășind ideile, gândurile și încântarea noastră.





Gabriel Sabadâș a exclamat: „Veselia și armonia se împletesc și formează o atmosferă minunată! Munca în echipă înveselește suflete și întărește prietenii. Prin simple mărțișoare cusute cu dragoste, putem înțelege mii de sentimente. Copii de la Cercul „Mâini îndemânatice” de la CSEI nr. 2 s-au dăruit mult doar pentru ca noi să avem un zâmbet sincer și cald. Încă o vizită aici m-ar înveseli!”

Oana Valentina Beudean, clasa a VIII-a,
Jurnalism, Palatul Copiilor Bistrița