miercuri, 5 mai 2021

Art Challenge de vacanță la cercul de Pictură de la Palatul Copiilor Bistrița

 prof. dr. Diana MORAR,
Palatul Copiilor Bistrița

 

Vacanța de Paște din acest an a fost una activă la cercul de Pictură de la Palatul Copiilor Bistrița, mai ales pentru că elevii au dorit și au organizat acest lucru. În momentul în care am aflat că vom avea o vacanță atât de generoasă, am realizat că timpul acesta ar trebui valorificat și am creat un joc de artă împreună cu elevii mei mai mici și mai mari, deopotrivă. Când spun mai mici mă refer la copii din grupa mare sau elevi din clasa pregătitoare, iar mai mari, mă refer la elevi de liceu, care au girat toate aceste teme, unele haioase, altele serioase, unele grafice, altele picturale, dar toate propuse cu drag și bucurie. Jocul creat se numește „ArtChallenge” și a presupus un număr de câte 5 provocări pe săptămână, pe parcursul a 3 săptămâni din vacanță. Țin să precizez, că , trendul acestui demers a fost dat de eleva mea Ana Kloeble din clasa a VI-a, membră în grupa de performanță. Asemeni unui lider adevărat a propus, promovat și implementat ideile proprii și a susținut ideile colegilor ei, mai mici și mai mari. Toate desenele au fost postate zilnic pe pagina de Facebook a cercului de Pictură : Pictura la Palat, distribuite și apreciate de fanii activi ai elevilor care își petrec timpul liber participând la activitățile de Pictură pe care le coordonez la Palatul Copiilor Bistrița.


Dar, pentru o prezentare mai clară și mai caldă, o las pe Ana să ne împărtășească experiența ArtChallenge-ului de Vacanță de la Pictura la Palat (cuvinte scrise înaintea Sărbătorilor Pascale):


„Ne aflăm în pragul Sărbătorilor Pascale ale anului 2021, care, pentru mine, reprezintă momente importante, deoarece, acum 3 săptămâni (care au trecut ca vântul, din păcate) am înființat un proiect, un Art Challenge pentru cercul de Pictură al Palatului Copiilor Bistrița. Desenez de 6 ani, dar în acest timp am întâmpinat momente când inspirația pur și simplu nu venea, dar acest proiect mi-a dat noi idei.


Acest Art Challenge a constat în faptul că în această vacanță prelungită, am realizat în fiecare săptămână, de luni până vineri, câte o lucrare de artă pe zi în maximum o oră. În opinia mea, părea un simplu Art Challenge, căci nu m-am gândit că această idee va deveni un proiect de succes care va atrage inimile atâtor copii. Dar, se pare ca micilor și marilor artiști li s-a părut foarte simpatică ideea și datorită Art Challenge-ului au fost create în total fix 286 desene!! În 3 săptămâni!!!


Cred că ce le-a plăcut cel mai mult tuturor copiilor este faptul că acest proiect a fost unul atât artistic, cât și de colaborare deoarece fiecare copil a avut șansa să propună provocări. A fost o experiența de care eu, cel puțin, am fost foarte încântată și m-am simțit mai inspirata ca de obicei. Am încercat tehnici noi, la care fie nu m-am gândit până acum, fie nu mă deranjam să le încerc. Așa am descoperit frumusețea picturii: de acum, voi picta cu mult mai mult decât o făceam înainte... Voi picta pe sticla, voi picta pe pânza, voi picta pe hârtie!


Astfel, cu provocările acestui ArtChallenge timpul copiilor a fost umplut cu activități plăcute, creative și relaxante.

Ce ți-ai dori mai mult de la o vacanță?”


Dragi elevi, vă felicit pentru implicare, pentru bucuria voastră molipsitoare de a învăța și pentru faptul că ați participat cu perseverență la acest proiect al nostru.



Astfel, lansez invitația către toți elevii interesați să se înscrie la activitățile cercului de Pictură, dar și la celelalte cercuri artistice, literare, culturale, sportive și tehnice nonformale de la Palatul Copiilor Bistrița, care sunt gratuite și organizate în timpul lor liber.

Închei cu întrebarea Anei: ce îți poți dori mai mult decât să continui să înveți cu drag și în vacanță?

marți, 4 mai 2021

Utilizarea organizatorilor grafici în predarea-evaluarea noțiunilor de geografia așezărilor

 prof. Daniela IOVIȚĂ,
prof. Gabriel MUREȘAN-CHIRA,
Școala Gimnazială Specială
Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/Integrată, Cluj-Napoca

 

Realitatea demonstrează că analfabetismul ecologic conduce la inversarea problemelor complexe de protecție a naturii și chiar la manifestarea unui comportament ostil, iresponsabil față de mediu, cu efecte din ce în ce mai negative față de acesta și uneori ireparabile” (cit. in Telcean & Cheța, 2008).

 

Argument: În accepțiunea geografiei, așezarea umană reprezintă o creație a omului realizată de-a lungul timpului în diverse condiții socio-economice, odată cu valorificarea resurselor naturale în procesul schimburilor și relațiilor dintre om și natură. De aceea este necesară cunoașterea îndeaproape a evoluției tipurilor de așezări, a caracterelor acestora, a modificărilor ce au survenit în diferite perioade în raporturile dintre așezări și componentele mediului geografic. Studiile de geografia așezărilor umane trebuie să surprindă toate aceste aspecte, fără să se limiteze doar la unul sau două dintre ele, mai mult chiar, ele trebuie să vizeze și regiunea înconjurătoare, locul de unde omul obține bunurile materiale, ansamblurile de construcții care formează satele, orașele, capitalele statelor. În acest scop am realizat și propunem câteva exemple de organizare grafică a informațiilor, care s-au dovedit utile, atât în procesul de predare, cât și ca instrumente de evaluare în cadrul procesului didactic.

 

Organizatorii grafici – aspecte teoretice 

În urma unor studii realizate de Gerlic& Jausovec (1999), s-a observat că, atunci când elevii creează reprezentări non-lingvistice ale cunoștințelor asimilate are loc o creștere a activității creierului. Pentru a realiza o hartă conceptuală, o diagramă sau o simplă schiță, elevii trebuie să apeleze la capacitatea de analiză și sinteză, pentru a clarifica și înțelege tipurile de relații dintre elementele studiate, urmând apoi să-și organizeze ideile și să conceapă planuri ori pașii de urmat în analiza unui proces. Utilizarea organizatorilor grafici reprezintă astfel, o modalitate eficientă de a-i ajuta pe elevi să învețe să gândească, să vizualizeze și să-și organizeze cunoștințele. Această strategie poate fi utilizată la toate nivelele de învățământ. Astfel, apelăm la organizatorii grafici atât la începutul unei unități de învățare, cât și pe parcursul desfășurării procesului didactic.

Alți autori ca Lovitt & Horton (1994) definesc organizatorul grafic ca pe „un aranjament spațial-vizual de date integrând cuvinte sau enunțuri unite grafic de o manieră relevantă”. Asimilarea conținuturilor constituie un obiectiv important în programele de învățământ, de aceea integrarea cunoștințelor declarative și condiționale reprezintă un aspect primordial al dezvoltării competențelor vizate. Înțelegerea conceptelor reprezintă punctul de pornire în achiziția și aplicarea cunoștințelor în orice domeniu. În acest scop elevii dețin mijloace de învățare eficace, adaptate exigenței sarcinilor de învățare. Aceștia trebuie, să fie capabili să aleagă cea mai potrivită metodă de învățare, funcție domeniul de studiu vizat, și să o adapteze pentru sine. 

Cele trei componente esențiale ale unui organizator grafic sunt:

1. conceptul/conceptele-cheie;

2. conexiunile cu ideile secundare;

3. detaliile care clarifică și disting aceste conexiuni. (apud. Richardson & Morgan, 1994)

 

În funcție de necesitățile/solicitările de învățare ale elevilor, organizatorul grafic va lua forma unei diagrame, a unui tablou sau a unei piramide. Majoritatea organizatorilor grafici sunt utilizați pentru a contrasta sau a compara informațiile dintre un concept și altul. Cu toate acestea, organizatorii grafici permit și încurajează utilizarea cuvintelor cheie, rezumatul și identificarea celor mai importante concepte sau idei ale subiectului studiat ori popularitatea lor.

În cadrul literaturii de specialitate, se remarcă faptul că, organizatorii grafici și problematica paradigmatică, poate lua forma unor structuri explicativ-grafice consistente din mai multe puncte de vedere. De la simplu la complex, inclusiv pe nivele ori stadii, astfel încât, schemele prin care conceptele sunt prezentate într-un mod pur vizual, dețin un impact mai puternic. Prin intermediul acestor organizatori este posibil nu numai să se explice o anumită noțiune, ci și să se descopere legăturile dintre acel concept și altele conexe, complementare. Astfel, organizatorii grafici pot fi definiți ca structuri de conținut care concentrează semnificații specifice și foarte diverse, deși toate trebuie să fie legate de conceptul central care se intenționează a fi explicat.

 

Avantajele utilizării organizatorilor grafici în procesul didactic 

Experiența la catedră ne-a arătat că, învățarea temeinică se poate realiza doar prin exercițiu, adică prin punerea în practică a ceea ce elevii au învățat, pentru a putea de exemplu, răspunde la întrebări sau pentru a putea găsi soluții la o problemă. Prin exercițiu, elevii prelucrează informația și îi conferă un sens nou. Așadar elevii își formează propria înțelegere a materialului studiat și propria perspectivă.

Utilizarea organizatorilor grafici în orele de geografia așezărilor umane creează o învățare profundă și o bună aplicare a cunoștințelor, antrenează și dezvoltă capacitatea de memorare la elevi, dezvoltă stiluri de gândire, stimulează interesul pentru cunoaștere, verifică nivelul de înțelegere și învățare, corectează aspecte înțelese greșit, elimină redundanța din informație, oferă reprezentarea vizuală a unor noțiuni, fenomene, concepte, ordonează informația, sporesc participarea activă-constructivă a elevilor, dețin un impact puternic. Lecțiile devin mai interesante și apreciate de elevi, oferind cadrului didactic posibilitatea de a nota, de a evalua. Pe scurt, organizatorul grafic poate fi structurat pe diferite domenii ca: domeniul comparativ, descriptiv, structural- secvențial, al relației cauză-efect, al identificării problemei și a oferirii soluției optime.

 

Tipuri și exemple de diagrame utilizate în predarea-evaluarea lecțiilor de geografia așezărilor umane 

Diagrama Venn. Poate fi utilizată la toate nivelele de învățământ, pentru a compara informații. Elevii utilizează diagramele pentru a organiza informațiile sub formă unor reprezentări vizuale cu scopul de a observa și înțelege diferențe. Cadrul didactic poate folosi diagramele Venn ca modalitate de a evalua ceea ce au învățat elevii sau ca mijloc rapid, informal, de a verifica ceea ce au înțeles.

Spre exemplu: elevii claselor a VIII-a pot compara orașe din partea de sud a țării sau oricare alte orașe, observând natura asemănărilor și deosebirilor dintre acestea. Elevii claselor a XII-a pot realiza comparații între orașele mediteraneene și cele nordice, observând astfel importanța poziției geografice și a condiționărilor climatice asupra arhitecturii și a funcționalității acestora.

 

Fig. nr. 1. Utilizarea diagramei Venn la clasele a VIII-a, pentru a compara două orașe din România (exemplu, propunere)

 

Diagrama T: Reprezintă un alt tip de diagramă de clasificare cu ajutorul căreia elevii pot clarifica unele concepte sau idei. Comparându-le vizual prin prezentarea și examinarea a două aspecte ale unui subiect, elevii pot (spre exemplu) să enumere argumente pro și contra, avantaje și dezavantaje, fapte și opinii, puncte forte și slabe ori probleme și soluții rezultate/propuse, privind unele chestiuni științifice. Diagrama T poate fi utilizată și pentru a organiza idei sau informații în vederea elaborării unui proiect. (Ex: în analiza problemelor ce apar ca urmare a urbanizării, în cadrul lecțiilor de geografia așezărilor la clasele a X-a, a XI-a și a XII-a).

 

Tabelul nr. 1. Utilizarea Diagramei T în analizarea avantajelor/ dezavantajelor marilor orașe (propunere la clasa a X-a)

Poate fi utilizată, de asemenea, la identificarea factorilor care au contribuit la dezvoltarea diferențiată a așezărilor din zonele temperată și caldă.

 

Tabelul nr. 2. Utilizarea Diagramei T în studiul comparativ al factorilor care au contribuit la dezvoltarea unor orașe (Ex: la clasa a X-a)

Harta conceptuală (mind map): Constituie o modalitate de organizare logică a informațiilor, evidențiind relațiile dintre diverse concepte și idei. Harta conceptuală reprezintă expresia modului în care mintea își organizează și asimilează informațiile sau blocuri de informație în vederea sintetizării lor.

Câteva tipuri de hărți conceptuale:

- pânza de păianjen- un concept fundament central, o temă unificatoare, de la care pleacă legăturile sub formă de raze către alte concepte secundare

- ierarhică (piramidală sau arbore)- prezintă informațiile în ordinea descrescătoare a importanței, cea mai importantă aflându-se în vârf

- lineară- informațiile sunt prezentate într-un format linear

- sistemul de hărți conceptuale - organizat într-un mod similar celor anterioare, în plus adăugându-se intrări și ieșiri.

Cu ajutorul hărților conceptuale evaluarea performanțelor este mult ușurată, deoarece ea evidențiază modul în care gândesc și cum folosesc elevii cunoștințele asimilate.

 

Fig. nr. 2 Utilizarea unei hărți mintale pentru observarea diferențelor dintre orașe situate în două zone geografice diferite


Clusterul (ciorchinele)

Constituie un mijloc de a stimula gândirea înainte de a studia mai temeinic un anumit subiect sau de a rezuma ceea ce s-a studiat, ca modalitate de a construi asociații noi sau de a reprezenta noi sensuri.

Realizarea unui cluster presupune scrierea unui cuvânt sau a unei propoziții-nucleu în mijlocul unei pagini, identificarea și scrierea a cât mai multor cuvinte sau sintagme legate de tema respectivă și trasarea unor linii și săgeți între ideile care se leagă în vreun fel. Există și câteva reguli pe care elevii trebuie să le respecte atunci când elaborează un cluster, cum ar fi: să scrie tot ce le trece prin minte (fără a emite judecăți de valoare) și să noteze ideile, să nu se oprească din scris până nu a trecut timpul alocat pentru ca ideile să iasă la suprafață și să lase să apară cât mai multe idei și conexiuni, fără a limita numărul lor. (Pânișoară, 2002)

Fig. nr. 3. Utilizarea clusterului, ca metodă de evaluare (Ex: la clasa a VIII-a, lecția „Clasificarea orașelor României”)

 

 Organizatorul grafic de tip „lanț de evenimente”

Reprezintă o activitate de fragmentare, de etapizare, de prezentare pe secvențe (sequencing activities) care îi ajută pe elevi să ordoneze informațiile într-o succesiune logică, făcând astfel să le fie mai ușor să urmărească diferite fragmente de informații în timp. Utilizarea organizatorului grafic de tip „lanț de evenimente” reprezintă o metodă eficientă de a organiza etapele unei proces, fenomen, sau de a urmări desfășurarea unei acțiuni, de a înregistra etapele importante ale unui eveniment.

Fig. nr. 4 Utilizarea Diagramei tip „lanțul evenimentelor” pentru reprezentarea cronologiei apariției orașelor din România (Exemplu, propunere la clasa a VIII-a).

 

Analizarea și ierarhizarea informațiilor în liste

Alcătuirea unei liste reprezintă o sarcină destul de simplă, însă atunci când unui elev i se cere să ordoneze și să ierarhizeze elementele de pe o listă, acesta trebuie să apeleze la capacități și aptitudini superioare de analiză, sinteză și evaluare. Utilizând liste ordonate, elevii construiesc vizual informațiile. Aceste liste promovează colaborarea și discuțiile dintre elevi, în timp ce aceștia își compară listele și își organizează ideile într-o diagramă. Alcătuind astfel de liste, elevii identifică și ordonează criteriile ce stabilesc locul unui element într-o anumită ierarhie. Atunci când folosesc acest tip de organizator grafic, elevii pot manipula și ordona informațiile după bunul lor plac, reprezentând vizual conținutul de asimilat. Aceste liste determină un punct de plecare în a iniția dezbateri, pentru a formula propuneri sau teme de discuție de genul brainstorming.

Exemplu: Sistemul de orașe din România (clasa a XII-a, spre exemplu)

● după mărimea demografică, orașe:

- mari (peste 100.000 loc)

- mijlocii (50.000-100.000 loc)

- mici (sub 50.000 loc)

● după vechime, orașe:

- antice: Constanța, Mangalia (colonii grecești), Cluj-Napoca, Alba Iulia, Tulcea, Turda, Orșova (romane)

- medievale: Brașov, București, Sighișoara, Sibiu

- moderne: Petroșani, Reșița

- contemporane: Titu, Găești, Baia de Arieș, Otopeni

● după funcții, orașe:

- agricole: Slobozia

- industriale: Petroșani, Brazi, Reșița

- miniere: Baia Sprie, Cavnic, Petrila

-port: Constanța, Galați, Tulcea, Mangalia

- complexe: orașele mari

 

Desigur că tema acesta a organizatorilor grafici nu este pe deplin încheiată. Există și alte tipuri de organizatori ca: organigrame, tabele comparative, hărți de concepte, diverse scheme, rețele și tablouri sinoptice, însă acestea devin în totalitate importante numai atunci când, activitatea cadrului didactic este axată preponderent pe crearea de noțiuni logice, pe structuri și ansambluri de idei structurate logic și unde reprezentarea grafică se suprapune sau o completează pe ce-a mintală. În acest sens, considerăm utilă și utilizarea tehnicilor ERR (evocare, realizarea sensului, reflecția) în special atunci când blocurile informaționale sunt mai dificil de procesat și specificul clasei de elevi o permite.

 

Bibliografie: 

Cartier, C., Sylvie, Théorê, Manon. L’enseignement des stratégies d’apprentissage par la lecture, Université de Montréal, 2004

Dulamă, Maria-Eliza. Modele, strategii și tehnici didactice activizante, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002.

Dulamă, Maria-Eliza. Modelul învățării depline a geografiei, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2005.

Kim, A.H., Vaughn, S., Wanzek, J., & Wei, S. Organizatorii grafici și efectele lor asupra înțelegerea lectura elevilor cu LD: O sinteză a cercetării. Journal of Learning Disabilities, 37 (2), 105-118, 2004 (studiat pe: journals.sagepub.com).

Surse online consultate:

http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/InstructionalStrategies/GraphicOrganizers

http://innerspacejournal.wordpress.com/2011/06/16/metode-interactive

Ecouri din atelierul „Un simplu schimb de lumină”


Oana Valentina BEUDEAN
, clasa a IX-a,
Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică Octavian Stroia, Cluj-Napoca
Palatul Copiilor Bistrița

 

Situația aceasta online nu ne împiedică nici măcar acum să ne urmăm pasiunile!

Atelierul de creație literară pe tema „Lumina din sufletul meu”, derulat în 21 aprilie a.c., pe platforma zoom, ne-a desprins din trăirile mai puțin favorabile, stând în casă, punând la dispoziție zâmbete alese pentru 40 de elevi și câteva cadre didactice, printre care și doamna inspector Simona Konradi, alături de doamnele profesoare Melania Palalogos și Ionela-Silvia Nușfelean. Activitatea s-a derulat la inițiativa Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud, în cadrul proiectului Literatură, Arte, Media, Inspirație, pe scurt: LAMI, fiind moderată de doamna inspector de limba și literatura română Claudia Feldrihan și doamna profesor metodist Roxana Kovacs.

Centrat pe lumina care vibrează în toate cele senine, atelierul a vrut să accentueze că oricine se lasă infuzat de lumina cerească/ sufletească/ a cărților/ a culturii degajă la rându-i multă lumină în jur, în ceea ce exprimă firesc sau în diverse formule artistice.

Am avut posibilitatea să mă dezvălui în fața altor tineri talentați, dar și în fața câtorva cadre didactice implicate. În primă etapă, am reușit aproape fiecare dintre noi să prezentăm ce sau cine semnifică lumina în viața noastră. Deși răspunsurile semănau, emoția... era diferită. Trăirea și vocile tinerilor aveau sentimente animate de profunzime și candoare.


Ne-am lăsat inspirați de diverse formule de expresie artistică. Am ascultat piesa „Când lumina vorbește”, interpretată de colega noastră Maria Matean, de pe pagina ei de pe Youtube. Eu am intervenit cu o poezie blandiană, „Dans în ploaie”, care simt că mi se potrivește în ceea ce privește sensibilitatea, emoția. Am descifrat/ tradus imagini de Înviere. S-au împărtășit câteva versete despre Lumină! S-a recitat parțial poemul care a dat titlul atelierului „Un simplu schimb de lumină”, scris de îndrăgitul poet Olimpiu Nușfelean...

Și..., am început schițe lirice pentru viitoare creații literare. Vers cu vers, strofe cu strofe sunt așteptate să formeze un cuprinzător poem de lumină. Date suplimentare despre proiect și creații literare ale celor implicați în atelier vor fi postate pe pagina de Facebook a proiectului LAMI: Literatură, Arte, Media, Educație. Mici sinteze vor fi și pe Facebook-ul Palatului Copiilor Bistrița.

Schimbul de lumină a fost o inițiativă foarte bine-venită! Cele două sesiuni ale atelierului au trecut neașteptat de repede.