prof. înv.
primar Zamfira CÂMPEAN
Școala
Gimnazială Mihai Eminescu Năsăud
Cunoașterea copilului semnifică activitatea
sistematică a adultului pentru descifrarea formulei sale personale, adică de
a-i identifica suporturile devenirii ca personalitate și a proiecta strategiile educaționale, favorizând în
fiecare etapă a dezvoltării valorizarea și amplificarea potențialului nativ. În
activitatea de cunoaștere informația psihologică devine pentru noi, cadrele
didactice, un mijloc de explorare și de cunoaștere , un mijloc de adaptare și
un mijloc de acționare asupra copilului.
Scop
Scopul lucrării este de a realiza o cercetare de
tip observațional, prin care se evidențiază rolul tratării diferențiate în
scopul eliminării unor lacune în cunoștințele și deprinderile elevilor și
atingerea performanțelor minimale acceptate, dar și îmbogățirea și aprofundarea
cunoștințelor elevilor capabili de performanțe superioare.
Ipoteza
de lucru
Considerăm că doar cunoscându-i bine pe școlarii
mici și tratându-i diferențiat vom eficientiza activitatea instructiv-educativă
cu aceștia, asigurând rezultate școlare mai bune prin stimularea intereselor,
aptitudinilor și formarea personalității acesteia.
Eșantionul
În cadrul experimentării unui set de probe de
evaluare a fost supus investigării un eșantion constituit dintr-un număr de 35
elevi de la Școala Gimnazială Mihai Eminescu-Năsăud, ce reprezintă două clase
diferite: clasa a I-a B formată din 18 elevi-numită grupa de control și clasa
I-a A cu 17 elevi numită grupa experimentală.
În cazul grupului de control s-au folosit metode
clasice de predare iar in cazul grupului experimental s-a folosit metoda tratării
diferențiate a elevilor. Experimentul s-a derulat pe parcursul unui an școlar,
ambele grupe având același număr de ore
pe săptămână. Pentru a măsura eficiența metodelor utilizate s-a testat nivelul
de pregătire al elevilor din cele două clase prin două testări la limba română.
Descrierea
metodelor folosite în cercetare
Pentru a verifica incidența ipotezei asupra
activității practice am procedat la culegerea și înregistrarea datelor cercetării
prin intermediul mai multor metode: metoda observației,
chestionarul,experimentul psihopedagogic, metoda analizei produselor activității
elevilor, studiul de caz, teste de cunoștințe (teste docimologice).
Folosirea acestor metode pe parcursul procesului
instructive-educativ mi-a oferit
posibilitatea realizării unei observații naturale, astfel încât acțiunea
factorilor perturbatori a fost redusă la minimum.
Pentru a realiza obiectivele cercetării și ipoteza
de lucru am aplicat celor două clase (clasa a I-a A si clasa a I-a B) un
pre-test, respectiv o evaluare inițială și un post-test, respectiv o evaluare
finală. Între cele două evaluări am aplicat elevilor din cele două clase, fișele
de lucru diferențiate.
Interpretarea
datelor
Prin compararea rezultatelor obținute de cele două
clase atât la evaluarea inițială cât și
la evaluarea finală, putem observa că rezultatele școlare ale clasei a I-a A (
grupa experimentală) s-au îmbunătățit considerabil.
Deoarece aceste rezultate vin în urma aplicării
fișelor diferențiate, putem deduce că munca diferențiată desfășurată la nivelul
clasei a dus la îmbunătățirea performanțelor elevilor, ceea ce mă determină să
concluzionez că folosirea tratării diferențiate în cadrul activității la clasă,
va asigura, pe termen lung, și succesul școlar.
CONCLUZII
Organizarea,
desfășurarea și conținutul activității diferențiate cu elevii în ciclul primar
vizeaza următoarele coordonate:
Activitatea diferențiată
cu elevii trebuie să asigure realizarea sarcinilor învățământului formativ ce
vizează dezvoltarea armonioasă a tuturor laturilor personalității;
Activitatea diferențiată
se desfășoară în cadrul procesului instructiv-educativ cu întregul colectiv al
clasei;
Obiectivele
instructiv-educative ale activității cu elevii trebuie realizate, în principiu,
în timpul lecției;
Activitatea diferențiată
trebuie să-i cuprindă pe toți elevii clasei, atât pe cei care întâmpină
dificultăți cât și pe cei cu posibilități deosebite, pentru că folosindu-se
metode și procedee specifice particularităților individuale, să se asigure
stimularea dezvoltării lor până la nivelul maxim al disponibilităților fiecărui
elev;
Diferențierea
activității în cadrul lecției presupune îmbinarea și alternarea activității frontale cu activitatea
individuală și pe grupe de elevi;
BIBLIOGRAFIE
Bocos, Musata – Cercetare
Pedagogica, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2003
Iovin, Ileana – Tratarea diferentiata a elevilor in ciclu primar – componenta a
managementului educational, Editura Discipol, 1996
Ionescu Miron, Chis Vasile – Pedagogie – Suport pentru formarea profesorilor, Editura Presa
Universitara Clujeana, 2001