prof. Daniela IOVIȚĂ,
prof. Gabriel MUREȘAN-CHIRA,
Școala Gimnazială Specială
Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/Integrată, Cluj-Napoca
„Realitatea demonstrează că analfabetismul ecologic conduce la
inversarea problemelor complexe de protecție a naturii și chiar la manifestarea
unui comportament ostil, iresponsabil față de mediu, cu efecte din ce în ce mai
negative față de acesta și uneori ireparabile” (cit. in Telcean & Cheța,
2008).
Argument: În accepțiunea geografiei, așezarea umană reprezintă o
creație a omului realizată de-a lungul timpului în diverse condiții socio-economice,
odată cu valorificarea resurselor naturale în procesul schimburilor și relațiilor
dintre om și natură. De aceea este necesară cunoașterea îndeaproape a evoluției
tipurilor de așezări, a caracterelor acestora, a modificărilor ce au survenit
în diferite perioade în raporturile dintre așezări și componentele mediului
geografic. Studiile de geografia așezărilor umane trebuie să surprindă toate
aceste aspecte, fără să se limiteze doar la unul sau două dintre ele, mai mult
chiar, ele trebuie să vizeze și regiunea înconjurătoare, locul de unde omul obține
bunurile materiale, ansamblurile de construcții care formează satele, orașele,
capitalele statelor. În acest scop am realizat și propunem câteva exemple de
organizare grafică a informațiilor, care s-au dovedit utile, atât în procesul
de predare, cât și ca instrumente de evaluare în cadrul procesului didactic.
Organizatorii grafici – aspecte teoretice
În urma unor studii realizate de Gerlic&
Jausovec (1999), s-a observat că, atunci când elevii creează reprezentări
non-lingvistice ale cunoștințelor asimilate are loc o creștere a activității
creierului. Pentru a realiza o hartă
conceptuală, o diagramă sau
o simplă schiță, elevii trebuie
să apeleze la capacitatea de analiză și sinteză, pentru a clarifica și înțelege
tipurile de relații dintre elementele studiate, urmând apoi să-și organizeze ideile
și să conceapă planuri ori pașii de urmat în analiza unui proces. Utilizarea
organizatorilor grafici reprezintă astfel, o modalitate eficientă de a-i ajuta
pe elevi să învețe să gândească, să vizualizeze și să-și organizeze cunoștințele.
Această strategie poate fi utilizată la toate nivelele de învățământ. Astfel,
apelăm la organizatorii grafici atât la începutul unei unități de învățare, cât
și pe parcursul desfășurării procesului didactic.
Alți autori ca Lovitt & Horton
(1994) definesc organizatorul grafic
ca pe „un aranjament spațial-vizual de date integrând cuvinte sau
enunțuri unite grafic de o manieră relevantă”. Asimilarea conținuturilor
constituie un obiectiv important în programele de învățământ, de aceea integrarea
cunoștințelor declarative și condiționale reprezintă un aspect primordial al
dezvoltării competențelor vizate. Înțelegerea conceptelor reprezintă punctul de
pornire în achiziția și aplicarea cunoștințelor în orice domeniu. În acest scop
elevii dețin mijloace de învățare eficace, adaptate exigenței sarcinilor de
învățare. Aceștia trebuie, să fie capabili să aleagă cea mai potrivită metodă
de învățare, funcție domeniul de studiu vizat, și să o adapteze pentru sine.
Cele trei componente esențiale ale unui organizator grafic sunt:
1. conceptul/conceptele-cheie;
2. conexiunile cu ideile secundare;
3. detaliile care clarifică și disting aceste conexiuni. (apud. Richardson
& Morgan, 1994)
În funcție de necesitățile/solicitările
de învățare ale elevilor, organizatorul grafic va lua forma unei diagrame, a
unui tablou sau a unei piramide. Majoritatea
organizatorilor grafici sunt utilizați pentru a contrasta sau a compara informațiile
dintre un concept și altul. Cu toate acestea, organizatorii grafici permit și
încurajează utilizarea cuvintelor cheie, rezumatul și identificarea celor mai
importante concepte sau idei ale subiectului studiat ori popularitatea lor.
În
cadrul literaturii de specialitate, se remarcă faptul că, organizatorii grafici
și problematica paradigmatică, poate lua forma unor structuri
explicativ-grafice consistente din mai multe puncte de vedere. De la simplu la
complex, inclusiv pe nivele ori stadii, astfel încât, schemele
prin care conceptele sunt prezentate într-un mod pur vizual, dețin un impact
mai puternic. Prin intermediul acestor organizatori este posibil nu numai să se
explice o anumită noțiune, ci și să se descopere legăturile dintre acel concept
și altele conexe, complementare. Astfel, organizatorii grafici pot fi definiți
ca structuri de conținut care concentrează semnificații specifice și foarte
diverse, deși toate trebuie să fie legate de conceptul central care se intenționează
a fi explicat.
Avantajele utilizării organizatorilor grafici în procesul didactic
Experiența la catedră ne-a arătat
că, învățarea temeinică se poate realiza doar prin exercițiu, adică prin
punerea în practică a ceea ce elevii au învățat, pentru a putea de exemplu,
răspunde la întrebări sau pentru a putea găsi soluții la o problemă. Prin
exercițiu, elevii prelucrează informația și îi conferă un sens nou. Așadar
elevii își formează propria înțelegere a materialului studiat și propria
perspectivă.
Utilizarea organizatorilor
grafici în orele de geografia așezărilor umane creează o învățare profundă și o bună aplicare a cunoștințelor,
antrenează și dezvoltă capacitatea de memorare la elevi, dezvoltă stiluri de gândire,
stimulează interesul pentru cunoaștere, verifică nivelul de înțelegere și învățare,
corectează aspecte înțelese greșit, elimină redundanța din informație, oferă reprezentarea
vizuală a unor noțiuni, fenomene, concepte, ordonează informația, sporesc
participarea activă-constructivă a elevilor, dețin un impact puternic. Lecțiile
devin mai interesante și apreciate de elevi, oferind cadrului didactic
posibilitatea de a nota, de a evalua. Pe scurt, organizatorul grafic
poate fi structurat pe diferite domenii ca: domeniul comparativ, descriptiv, structural-
secvențial, al relației cauză-efect, al identificării problemei și a oferirii
soluției optime.
Tipuri și exemple de diagrame utilizate în predarea-evaluarea lecțiilor
de geografia așezărilor umane
Diagrama Venn. Poate fi utilizată la toate nivelele de învățământ,
pentru a compara informații. Elevii utilizează diagramele pentru a organiza
informațiile sub formă unor reprezentări vizuale cu scopul de a observa și înțelege
diferențe. Cadrul didactic poate folosi diagramele Venn ca modalitate de a
evalua ceea ce au învățat elevii sau ca mijloc rapid, informal, de a verifica
ceea ce au înțeles.
Spre exemplu: elevii claselor a VIII-a pot compara orașe din partea
de sud a țării sau oricare alte orașe, observând natura asemănărilor și
deosebirilor dintre acestea. Elevii claselor a XII-a pot realiza comparații
între orașele mediteraneene și cele nordice, observând astfel importanța poziției
geografice și a condiționărilor climatice asupra arhitecturii și a funcționalității
acestora.
 |
| Fig. nr. 1. Utilizarea diagramei Venn la clasele a VIII-a, pentru a compara două orașe din România (exemplu, propunere) |
Diagrama T: Reprezintă un alt tip de diagramă de clasificare cu
ajutorul căreia elevii pot clarifica unele concepte sau idei. Comparându-le
vizual prin prezentarea și examinarea a două aspecte ale unui subiect, elevii
pot (spre exemplu) să enumere argumente pro și contra, avantaje și dezavantaje,
fapte și opinii, puncte forte și slabe ori probleme și soluții
rezultate/propuse, privind unele chestiuni științifice. Diagrama T poate fi utilizată
și pentru a organiza idei sau informații în vederea elaborării unui proiect. (Ex:
în analiza problemelor ce apar ca urmare a urbanizării, în cadrul lecțiilor de
geografia așezărilor la clasele a X-a, a XI-a și a XII-a).
 |
| Tabelul nr. 1. Utilizarea Diagramei T în analizarea avantajelor/ dezavantajelor marilor orașe (propunere la clasa a X-a) |
Poate fi utilizată, de asemenea,
la identificarea factorilor care au contribuit la dezvoltarea diferențiată a așezărilor
din zonele temperată și caldă.
 |
| Tabelul nr. 2. Utilizarea Diagramei T în studiul comparativ al factorilor care au contribuit la dezvoltarea unor orașe (Ex: la clasa a X-a) |
Harta conceptuală (mind map): Constituie o modalitate de organizare
logică a informațiilor, evidențiind relațiile dintre diverse concepte și idei.
Harta conceptuală reprezintă expresia modului în care mintea își organizează și
asimilează informațiile sau blocuri de informație în vederea sintetizării lor.
Câteva tipuri de hărți conceptuale:
- pânza de păianjen- un concept fundament central, o temă
unificatoare, de la care pleacă legăturile sub formă de raze către alte
concepte secundare
- ierarhică (piramidală sau arbore)- prezintă informațiile în ordinea
descrescătoare a importanței, cea mai importantă aflându-se în vârf
- lineară- informațiile sunt
prezentate într-un format linear
- sistemul de hărți conceptuale -
organizat într-un mod similar celor anterioare, în plus adăugându-se intrări și
ieșiri.
Cu ajutorul hărților conceptuale
evaluarea performanțelor este mult ușurată, deoarece ea evidențiază modul în
care gândesc și cum folosesc elevii cunoștințele asimilate.
 |
| Fig. nr. 2 Utilizarea unei hărți mintale pentru observarea diferențelor dintre orașe situate în două zone geografice diferite |
Clusterul (ciorchinele)
Constituie un mijloc de a stimula
gândirea înainte de a studia mai temeinic un anumit subiect sau de a rezuma
ceea ce s-a studiat, ca modalitate de a construi asociații noi sau de a
reprezenta noi sensuri.
Realizarea unui cluster
presupune scrierea unui cuvânt sau a unei propoziții-nucleu în mijlocul unei
pagini, identificarea și scrierea a cât mai multor cuvinte sau sintagme legate
de tema respectivă și trasarea unor linii și săgeți între ideile care se leagă
în vreun fel. Există și câteva reguli pe care elevii trebuie să le respecte
atunci când elaborează un cluster, cum ar fi: să scrie tot ce le trece
prin minte (fără a emite judecăți de valoare) și să noteze ideile, să nu se
oprească din scris până nu a trecut timpul alocat pentru ca ideile să iasă la
suprafață și să lase să apară cât mai multe idei și conexiuni, fără a limita
numărul lor. (Pânișoară, 2002)
 |
| Fig. nr. 3. Utilizarea clusterului, ca metodă de evaluare (Ex: la clasa a VIII-a, lecția „Clasificarea orașelor României”) |
Organizatorul grafic de tip „lanț
de evenimente”
Reprezintă o activitate de
fragmentare, de etapizare, de prezentare pe secvențe (sequencing activities)
care îi ajută pe elevi să ordoneze informațiile într-o succesiune logică,
făcând astfel să le fie mai ușor să urmărească diferite fragmente de informații
în timp. Utilizarea organizatorului grafic de tip „lanț de evenimente” reprezintă
o metodă eficientă de a organiza etapele unei proces, fenomen, sau de a urmări
desfășurarea unei acțiuni, de a înregistra etapele importante ale unui
eveniment.
 |
| Fig. nr. 4 Utilizarea Diagramei tip „lanțul evenimentelor” pentru reprezentarea cronologiei apariției orașelor din România (Exemplu, propunere la clasa a VIII-a). |
Analizarea și ierarhizarea informațiilor în liste
Alcătuirea unei liste reprezintă
o sarcină destul de simplă, însă atunci când unui elev i se cere să ordoneze și
să ierarhizeze elementele de pe o listă, acesta trebuie să apeleze la capacități
și aptitudini superioare de analiză, sinteză și evaluare. Utilizând liste
ordonate, elevii construiesc vizual informațiile. Aceste liste promovează
colaborarea și discuțiile dintre elevi, în timp ce aceștia își compară listele și
își organizează ideile într-o diagramă. Alcătuind astfel de liste, elevii
identifică și ordonează criteriile ce stabilesc locul unui element într-o
anumită ierarhie. Atunci când folosesc acest tip de organizator grafic, elevii
pot manipula și ordona informațiile după bunul lor plac, reprezentând vizual
conținutul de asimilat. Aceste liste determină un punct de plecare în a iniția
dezbateri, pentru a formula propuneri sau teme de discuție de genul
brainstorming.
Exemplu: Sistemul de orașe din România (clasa a XII-a, spre exemplu)
● după mărimea demografică, orașe:
- mari (peste 100.000 loc)
- mijlocii (50.000-100.000 loc)
- mici (sub 50.000 loc)
● după vechime, orașe:
- antice: Constanța, Mangalia
(colonii grecești), Cluj-Napoca, Alba Iulia, Tulcea, Turda, Orșova (romane)
- medievale: Brașov, București,
Sighișoara, Sibiu
- moderne: Petroșani, Reșița
- contemporane: Titu, Găești,
Baia de Arieș, Otopeni
● după funcții, orașe:
- agricole: Slobozia
- industriale: Petroșani, Brazi,
Reșița
- miniere: Baia Sprie, Cavnic,
Petrila
-port: Constanța, Galați, Tulcea,
Mangalia
- complexe: orașele mari
Desigur că tema acesta a
organizatorilor grafici nu este pe deplin încheiată. Există și alte tipuri de
organizatori ca: organigrame, tabele comparative, hărți de concepte, diverse
scheme, rețele și tablouri sinoptice, însă acestea devin în totalitate importante
numai atunci când, activitatea cadrului didactic este axată preponderent pe
crearea de noțiuni logice, pe structuri și ansambluri de idei structurate logic
și unde reprezentarea grafică se suprapune sau o completează pe ce-a mintală.
În acest sens, considerăm utilă și utilizarea tehnicilor ERR (evocare,
realizarea sensului, reflecția) în special atunci când blocurile informaționale
sunt mai dificil de procesat și specificul clasei de elevi o permite.
Bibliografie:
Cartier, C., Sylvie, Théorê, Manon.
L’enseignement des stratégies
d’apprentissage par la lecture, Université de Montréal, 2004
Dulamă, Maria-Eliza. Modele, strategii și tehnici didactice
activizante, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002.
Dulamă, Maria-Eliza. Modelul învățării depline a geografiei,
Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2005.
Kim,
A.H., Vaughn, S., Wanzek, J., & Wei, S. Organizatorii
grafici și efectele lor asupra înțelegerea lectura elevilor cu LD: O sinteză a
cercetării. Journal of Learning Disabilities, 37 (2), 105-118, 2004 (studiat
pe: journals.sagepub.com).
Surse online consultate:
http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/InstructionalStrategies/GraphicOrganizers
http://innerspacejournal.wordpress.com/2011/06/16/metode-interactive
