prof. înv. primar Zamfira CÂMPEAN
Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”
Năsăud
Valorificarea tipului de inteligenţă constituie o alternativă a muncii
diferenţiate, o strategie modernă de instruire interactivă care poate contribui
la îmbunătăţirea performanţelor şcolare. Cadrele didactice pot juca un rol
semnificativ în identificarea, dezvoltarea şi exploatarea acestor inteligenţe
în contexte formale, nonformale sau informale cu scopul de a eficientiza
procesul de predare-învăţare-evaluare.
Tema cercetării
Utilizarea metodei
inteligențelor multiple în vederea dezvoltării strategiilor de predare care să
permită elevilor să își demonstreze modalitățile multiple de a înțelege și
valoriza propria lor unicitate.
Obiectivele cercetării
- Utilizarea unor metode și tehnici adecvate de determinare obiectivă a
nivelului de pregătire a elevilor, adecvarea sau elaborarea altora noi;
- Determinarea nivelului de pregătire al elevilor implicați în cercetare;
- Înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute de
elevii clasei experimentale și de control la testul inițial și cel final;
- Analiza relației dintre rezultatele școlare și învățarea prin cooperare
prin: interpretarea calitativă și cantitativă a rezultatelor elevilor la
testele administrate, analizarea climatului educațional, a comunicării și a
inteligențelor multiple, a motivației și satisfacției în activitatea didactică,
a factorilor care frânează sau stimulează învățarea prin cooperare;
- Cuantificarea și măsurarea gradului de implicare al celor doi componenți
ai binomului educațional – elev și profesor – în derularea activității
didactice.
1.Etapa constatativă (preexperimentală)
În cadrul acestei etape, s-a aplicat o testare inițială, în vederea
stabilirii nivelului existent de cunoștințe ale celor două eșantioane (eșantionul
experimental și eșantionul de control).
2.Etapa experimentală
În cadrul acestei etape am introdus metoda inteligențelor multiple în
activitățile susținute la nivelul grupului experimental. Sarcinile didactice au
stimulat dezvoltarea inteligențelor multiple ale fiecărui elev, permițând
valorizarea tuturor elevilor, chiar și a celor cu rezultate slabe la
învățătură, oferindu-le tuturor șansa de a a avea satisfacția propriei reușite.
3. Etapa postexperimentală/ post testul
În această etapă s-a aplicat un test, identic pentru cele două eșantioane,
care a constat în formularea în scris a răspunsurilor la întrebările
referitoare la textul prezentat, înlocuirea unor cuvinte cu altele care au
înțeles opus, scrierea corectă a cuvintelor, identificarea părților de vorbire
dintr-un enunț, identificarea părților de propoziție dintr-un enunț, realizarea
unei compuneri utilizând semnele de punctuație învățate și părțile de vorbire
cunoscute.
Concluziile cercetării:
Metoda inteligențelor multiple a fost transpusă didactic printr-o varietate
de activități și căi menite să stimuleze cât mai multe aptitudini individuale
ale elevilor. Pentru dezvoltarea inteligențelor multiple au fost propuse o
serie de sarcini de învățare prin care fiecare elev și-a coordonat demersul
cognitiv pentru a învăța și a-și exprima rezultatele învățării intr-un mod
personal, caracteristic.
Prin cunoașterea capacității/ abilităților elevilor, aceștia au căpătat
încredere în forțele proprii , au devenit mai conștienți de punctele lor forte
dar și de slăbiciunile lor, pe care le-au suplinit prin moduri personale cu
informația.
Cunoscându-și propriul stil de învățare sau propria combinație de stiluri
de învățare, modul în care depun eforturi pentru a învăța, elevii și-au
controlat mai bine mediul în care s-au aflat și au solicitat exact ceea ce le-a
fost necesar. Elevii au reflectat asupra propriilor capacități/ potențialități
conștientizându-și combinația de inteligențe multiple.
Rezultatele cercetării au fost analizate, prelucrate, interpretate în
scopul eficientizării modalităților operaționale de utilizare a metodei
inteligențelor multiple, folosită în scopul creșterii gradului de reflecție și
de conștientizare, ducând la o mai bună autocunoaștere și autoapreciere.
Bibliografie
1. Bocoș, M. (2003) – Cercetare pedagogică, suporturi teoretice și
metodologice, Editura Casa Cărții de Științe, Cluj-Napoca
2. Breben, S. (2005) – Activităţile
bazate pe inteligenţe multiple. Craiova, Editura Reprograph
3. Cucoş, C. (2008) – Teoria şi metodologia
evaluării, Bucureşti, Editura Polirom
4. Gardner. H. (2006) – Inteligențe multiple. Noi orizonturi (II), Editura
Sigma
5. Oprea C. L. (2009) – Strategii didactice interactive, Editura
Didactică și Pedagogică, București
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu