Prof. Iulia-Cristina ANI
Liceul Teoretic Constantin Romanu-Vivu Teaca
„Se face mare efort pentru a căuta
cele mai bune metode de predare..., un mijloc mult mai sigur decât toate
acestea și care se uită întotdeauna este dorința de a învăța. Dați copilului
această dorință, pe urmă... orice metodă va fi bună”.
J. J. Rousseau
În teoria și practica educației și instruirii, conceptul de evaluare a
suferit de-a lungul timpului modificări semnificative: de la simpla verificare
a cunoștințelor acumulate de către elevi și notarea lor de către profesor/învățător,
la extinderea acțiunilor evaluative asupra proceselor de instruire; calității
curriculumului școlar, pregătirii personalului didactic, până la elaborarea
unui „model de evaluare managerial”, (global, optim, strategic).
Evaluarea tradițională tinde să fie înlocuită tot mai mult cu evaluarea
alternativă, dialogată.
O metodă alternativă de evaluare este proiectul.
Pentru ca evaluarea unui proiect să fie cât mai obiectivă, trebuie avute în
vedere câteva criterii generale de
evaluare, criterii care țin de aprecierea
calității proiectului (sau de calitatea produsului realizat) și de calitatea activității elevului (sau de
calitatea procesului pe care l-a parcurs și a modului de prezentare).
În acest sfârșit de august, burgul Bistrița, a sărbătorit peste 700 de ani
de la înființare. Am fost asaltați în presă, pe stradă, pe rețelele de
socializare cu informații despre programele ce au avut loc în fiecare zi, cu
diferitele locații unde au avut loc acestea, despre cât de reușită sau nereușită
a fost această ediție a „Târgului Mare al Bistriței”. Mă întreb oare câți
dintre bistrițeni cunosc un mic istoric al locului lor natal, prima denumire a
localității, unde se află „piatra Cavalerului gotic”, ceasul solar, etc.
Ca profesor de istorie, încerc în fiecare an, atât în timpul Școlii Altfel,
dar mai ales prin diferite proiecte să le inspir elevilor mei dragostea pentru
locurile natale.
În cele ce urmează am propus un proiect – metodă alternativă de evaluare –
ce poate fi folosit atât la clasele primare cât și la cele gimnaziale și de liceu,
proiect intitulat – Bistrița (Nosa) – localitatea mea natală.
Tema Proiectului: Comunitatea locală
Subiectul: Bistrița-Nosa – Localitatea natală
Scopul: Lărgirea ariei cunoștințelor despre localitatea
în care ne-am născut
Desfășurarea proiectului:
1. Faza inițială:
a) Istoricul orașului:
- Întemeierea așezării
- Epoca medievală
- Epoca modernă
- Perioada nefastă a Dictatului de la Viena
b) Așezare
c) Populație
d) Climă
e) Apele
f) Vegetația
g) Fauna
h) Monumente istorice reprezentative
i) Instituții importante
j) Personalități marcante care au trăit în orașul nostru
k) Tradiții și obiceiuri
l) Imagini din localitatea natală
m) Harta orașului
n) Planul cartierului sau al străzii în care locuiesc
2. Faza de pregătire și de concepere
a proiectului:
a) Documentarea din cărți, reviste, emisiuni TV, internet, enciclopedii,
biblioteca școlii
b) Consultarea adulților (cadre didactice, părinți, alți membrii ai
familiei)
c) Prezentarea și prelucrarea primară a informațiilor
d) Selectarea informațiilor și alegerea formei de prezentare (sub formă de
carte, pe suport de carton, pe o singură pagină de hârtie)
3. Faza finală:
a) Redactarea sub formă aleasă
b) Prezentarea proiectului în fața clasei
Avantajele folosirii acestei metode sunt multiple: elevii
sunt puși în situația de a acționa și de a rezolva sarcini în mod individual
sau în grup, folosindu-și capacitățile cognitive, sociale și practice; oferă șansa
de a analiza în ce măsură elevul folosește adecvat cunoștințele, instrumentele și
materialele disponibile în atingerea finalităților propuse.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu