Psiholog
Suzana DEAC
Ambasadorii, în viziunea
autorului, sunt niște americani, reprezentanți ai unei cauze nobile, care trec
oceanul, având menirea de a salva un tânăr din brațele unei vieți pariziene, ispititoare
și tumultuoase. Protagonistul calm, rațional și echilibrat nici nu știe la ce
îndatorire se înhamă, atunci, când vrea să-l convingă pe acest tânăr să se
întoarcă în țara sa natală, furnizând ca argument primordial, nevoia firmei
familiei sale în ce privește un profesionist în marketing.
Romanul te cucerește prin
relatarea unor metamorfoze prin care trece protagonistul sosit cu anumite
îndatoriri, de care nu face niciun moment abstracție, dar la rugămintea plină
de respect a tânărului, pe care îl găsește foarte schimbat în favoarea lui,
începe să facă cunoștință cu anturajul lui, mai precis spus, cu femeia care
reușise să genereze atâtea schimbări în concepția, atitudinea și comportamentul
lui, până atunci superficial, debusolat și fără multe scrupule. Șocul revederii
al acestui tânăr atât de schimbat, îl obligă pe ambasadorul principal să
cunoască de aproape anturajul lui plin de influențe binefăcătoare. În persoana
femeii iubite de acest tânăr, cunoaște o doamnă căsătorită dar care trăiește
separat de soț, datorită unor neînțelegeri. Ambasadorul american are ocazia să
cunoască în această persoană o ființă atractivă, uimitoare, inteligentă și
deosebit de fermecătoare, care trăiește împreună cu fiică sa, educată și ea în
mod exemplar.
Metamorfoza protagonistului
ambasador se produce pe mai multe planuri simultan pe parcursul șederii lui la
Paris. El, care venise cu însărcinarea de a-l convinge pe tânăr să se întoarcă
în America, încet-încet își schimbă părerea militând până la urmă pentru
rămânerea tânărului la Paris, lângă oamenii valoroși și frumoși care îl
înconjoară cu multă căldură și dragoste. Căutând și identificând argumente și
contraargumente în favoarea scopului primordial, rămâne captiv el însuși, ambasadorul,
al frumuseții gesturilor, sentimentelor necondiționate de prietenie și chiar și
de iubire, al inteligenței umane și al sclipirilor empatice și imaginative.
Nu se metamorfozează doar
atitudinea lui față de tânăr dar și sentimentele față de universul lui propriu.
Conștientizează pas cu pas rolul lui capital, devine un ambasador care
promovează rămânerea și nu plecarea din Paris, având o deschidere necesară
pentru evaluarea valorilor prezente în viața tânărului. Dar și din viața lui
personală, ca adult matur de cincizeci și cinci de ani. Analizează, disecă,
mărunțește, fragmentează, intuiește și din nou analizează ca să concluzioneze,
că, deși ar avea toate motivele plauzibile de partea sa de a deveni un om
împlinit și fericit, rămânând în această țară, nu poate fi decât corect, iar
corectitudinea îi cere sacrificiul de a se întoarce în țara sa cu menirea
împlinită, privind soarta tânărului... și dacă într-un sens invers.
Un om uriaș care nu-și permite
convertirea obiectivului inițial într-unul de interes personal și dacă e vorba
despre fericirea lui ca om.
Cartea e valoroasă sub aspectul
psihologiei relațiilor și al percepției acestor relații.
