Grupul vErde – „DREAM BIG! DREAM ECO!”

Prof. Monica LUPUȚI

Școala Gimnazială „Avram Iancu” Bistrița

și

Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” Bistrița

Motto: „Toți suntem unul – păsări, plante, animale, minerale. Toți suntem diferite manifestări ale aceleiași energii esențiale.”

Alejandro Lerner

Încă din zorii apariției rasei umane, omul s-a situat în inima naturii, în mijlocul ei , „folosindu-se” de ea. Grija noastră față de natură ar trebui să fie o preocupare permanentă, de o importanță vitală, deoarece fenomenele de poluare, dispariția speciilor de animale și nepăsarea noastră în fața defrișărilor nu au graniță și nici limite. Din acest motiv devine imperios necesar formarea și trezirea conștiinței și conduitei ecologice prin orice activitate educativă, școlară și extrașcolară. Rolul nostru, al profesorilor, este de a ghida mintea elevilor înspre descoperire temeinică și valorificare a sentimentele de admirație față de frumusețile naturii în convingeri și deprinderi de protejare a mediului înconjurător, a drepturilor necuvântătoarelor și a dreptului nostru la un aer curat.

Constituirea unui grup eco creează un cadru propice pentru cunoașterea, cercetarea și promovarea naturii prin fiecare element al ei, un cadru în care elevii sunt invitați la o incursiune care să îi apropie de lumea magnifică ce îi înconjoară, să ajungă să dezlege din tainele naturii, să realizeze complexitatea unei simple frunze sau să parcurgă rândurile unui basm intitulat: „Singura zi din viața unei libelule.”.

Scopul acestui grup este acela de a focaliza energia elevilor înspre dorința de a descoperii lucruri noi și interesante, curiozități, elementele fantastice care conturează noțiunea de „natură”, căldura și inteligența animalelor, legătura de prietenie ce se poate forma între om și animal, mireasma unei flori, puterea fiecărui val al Mării Negre etc.

Printre obiectivele urmărite menționez următoarele: conștientizarea rolului și a importanței animalelor domestice/sălbatice/pe cale de dispariție/extincte, formarea intelectuală a elevilor prin deprinderea de a lucra în echipa și de a avea un team leader, de a avea inițiative și de a-și dezvolta relații de colaborare și de a înțelege noțiunea de competiție în mod constructiv, realizarea nevoii acute de protecție și conservare a speciilor de păsări, descoperirea zonelor de importanță avifaunistică, identificarea planurilor de management integrat pentru conservarea unor specii și a unor zone naturale protejate ș.a .

Am participat împreună, în acest an școlar, la diverse activități, ne-am cimentat temeliile și regulile grupului, am învățat să muncim în echipă și să oferim dreptul la replica, am realizat faptul că suntem toți implicați în lupta pentru mediu și că poluarea ne afectează pe fiecare în parte.

Cred ca cea mai importantă realizare din acest an a fost faptul că, ai mei elevi, au deschis ochii și au văzut natura în tot spectrul ei, au devenit mai maturi și mai asumați, iar despre proiectele noastre… în episoadele următoare!

Pictează lumea în verde!

Prof. Monica LUPUȚI

Școala Gimnazială „Avram Iancu” Bistrița

Am pornit de la o întrebare adresată elevilor și anume: „Ce este pădurea?” Răspunsul primit a fost unul general, elevii au descris pădurea ca fiind o zonă verde cu mulți copaci unde pot desfășura o multitudine de activități, aceasta fiind un loc de relaxare, de petrecere a timpului liber în natură, un spațiu prielnic pentru picnic și grătare, un prieten al biciclistului și al excursionistului etc.

Și totuși, i-am întrebat, dacă și în zilele noastre mai putem descrie pădurea ca pe o zonă verde cu mulți copaci? Pe premisa acestei întrebări pornim, cu ajutorul proiectelor, o călătorie de descoperire a pădurii și chiar a definirii propriei relații în raport cu aceasta. Proiectele au fost pe măsura elevilor, la superlativ, atât ca și prezentare cât și o clară conștientizare a rolului și a importanței pădurii în viața fiecăruia, în special în țara noastră unde practicile forestiere ilegale și iresponsabile merg mână în mână cu o legislație defectuoasă și prost aplicată.

Într-o lume dominată de tehnologie, pădurea suferă în tăcere, iar durerea ei nu poate fi auzită ci doar văzută.

Elevii minunați ai Școlii Gimnaziale „Avram Iancu” Bistrița au sărbătorit importanța Pădurii printr-o serie de activități menite să atragă un semnal de alarmă asupra pericolului defrișării în exces, să aprindă o lumină verde asupra importanței pădurilor și să ne invite la amintirea sentimentului de respect cuvenit la adresa acesteia, respect de care unii dintre noi am uitat, gândindu-ne doar la interesul propriu.

Zece echipe au intrat într-o competiție constructivă pentru cel mai puternic mesaj, o competiție care are ca scop comun conștientizarea răului pe care noi, oamenii, îl facem la adresa pădurilor noastre.

Echipele și-au ales fiecare un nume cu mesaj emoționant, cu valențe pozitive sau sintagme care atenționează un viitor negru – Prietenii pădurii, Ecoul Verde, Smile of the forest, Pictează lumea în verde, Cu drag pentru natură, Pădurea – Smaraldul Universului, Tabăra Verde, Pădurea – Fabrică de Oxigen, Și copacii au suflet, Reîmpădurim Pădurea, Pădurea – muza mea, Pădurea – Oceanul Verde al Universului și Viața Pădurii.

Printre multele elemente descoperite sau aprofundate de către elevi pe această potecă din firul pădurii, elevii au realizat faptul că pădurea este un rezervor de oxigen necesar tuturor organismelor vii iar prin faptul că absoarbe dioxidul de carbon tot ea ne ajută la reducerea poluării, având un dublu și crucial rol pozitiv. Această minunată pătură verde reprezintă un sistem ecologic complex care adăpostește specii de nevertebrate și de vertebrate variate și felurite. Ea împiedică eroziunile și alunecările de teren, este o sursă nestemată de remedii naturale și un bun terapeut pentru sufletul nostru.

Pe parcursul derulării acestor proiecte, elevii au devenit prietenii pădurii, au prezentat discursuri înălțătoare și pline de respect și de dragoste la adresa oceanului verde, au venit cu soluții de pus în practică ce nu au rămas doar la stadiul de vorbe și au conștientizat atât pericolele cât și negura viitorului în cazul în care acțiunile negative nu se vor stopa. Și cea mai importantă idee pe care și-au însușit-o a fost cea prin care ei au înțeles pe deplin că soarta pădurii se afla în mâinile lor!

Dintre discursurile elevilor menționez următoarele două. Primul citat este unul cu descriere lucrativă, adică explicarea manierei de lucru al echipei Tabăra Verde prin condeiul elevei Someșan Mara și este o exemplificare a metodelor de lucru alese, a capacității de gestionare corectă a timpului și a resurselor, a asumării noțiunilor de team leader și team work ș.a.

„Maniera noastră de lucru a debutat cu formarea echipelor de lucru (Grupa Informații – Grupa Poze – Grupa Macheta și Grupa Ghiveci). După ce am stabilit cu exactitate echipele de lucru am pus la punct un program de întâlnire și numărul de întâlniri necesar (cinci). S-a stabilit modul de lucru a fiecărei echipe în parte. Spre exemplu, echipa Ghiveci se va ocupa de recoltarea și recunoașterea bulbilor alături de plantatul acestora, însămânțarea gazonului și udarea zilnica a acestuia; echipa Informații se ocupă de conceperea replicilor în versuri cu valoare științifică și de colecția de curiozități; echipa Macheta se ocupă de aplicarea mușchiului, construirea căsuțelor și realizarea cascadei etc. Ne dorim foarte mult să câștigăm premiul de „Cel mai bun proiect dedicat Pădurii” dar am conștientizat că acesta este, cum ne spunea doamna profesoară, un beneficiu primar, de moment iar cel mai important beneficiu este cel secundar, care durează și formează în timp și anume faptul ca am reușit să devenim o echipă, am legat prietenii, ne-am sudat ca și colectiv, am reușit să realizăm tot ce ne-am propus, ne-am mobilizat unii pe alții, ne-a ajutat la creșterea încrederii în forțele proprii iar aceste amintiri vor rămâne mereu în albumul nostru de suflet, prin oglinda eco!

Cea de-a doua exemplificare este culeasă din discursul extraordinar de emoționant al echipei Pictează lumea în verde, aceștia construind o machete împărțită în două segmente – o lume ideală, mirobolantă, verde și o lume poluată și tristă – „Priviți o lume verde, o lume curată, o lume în care copacii domnesc, o lume în care animalele trăiesc parcă în rai. Singura noastră întrebare este: Vă doriți să păstrați acest paradis? Lumea poate arăta și altfel, priviți, o lume în care poluarea domnește, o lume în care mâinile omului distrug creația lui Dumnezeu iar întrebarea noastră este următoarea: Voi chiar vă doriți o astfel de lume? O lume curată este o viață sănătoasă iar o viață sănătoasă aduce zâmbete pe chipurile oamenilor iar ei își manifestă bucuria protejând natura. Aceștia trăiesc zâmbind, fauna nu știe ce este frica de oameni iar flora își împărtășește farmecul în lumea toată. Dacă vă doriți această lume spuneți stop defrișării pădurilor, reciclați și cel mai important: iubiți natura. O lume poluată e o lume plină de teroare, o astfel de lume aduce lacrimi în ochii oamenilor, făcându-i, paradoxal, să distrugă și mai mult natura. În această lume oamenii trăiesc un coșmar, înconjurați de sute de medicamente iar totul este în zadar, poluarea este suverană.

Fiecare OM are câte două mâini, iar aceste mâini, prin puterea imaginației, le putem transforma în pensule. Printr-o singură atingere putem da lumii ori culoarea cenușie ori pe cea verde. Fiecare OM poate alege. Soarta viitoarelor generații se află în aceste pensule iar noi vă îndemnăm să pictați lumea în culoarea verde!

Avramiștii – mândrii reprezentanți ai portului popular – la Năsăud!

Prof. Monica LUPUȚI

Școala Gimnazială „Avram Iancu” Bistrița

În data de 14 mai, Țara Năsăudului a sărbătorit Ziua Costumului Popular. În această zi istorică s-a urmărit intrarea în Guinness World Records cu două recorduri: cel mai mare număr de persoane îmbrăcate în costum popular și cel mai mare număr de participanți la un dans tradițional. Bineînțeles că am depășit așteptările!

Cadrele didactice ale Școlii Gimnaziale Avram Iancu (d-na director Andron Elena și d-na director-adjunct Luca Alina Silvia alături de înv. Sarca Diana, prof. Oprea Angelica, prof. Ursa Floarea, prof. Lupuți Monica, prof. Rus Marinela, secretar Moldovan Mirela, prof Bălan Elena, prof. Cotoc Garofița, prof. Lazaric Ștefan, înv. Guther-Vlad Elena Anca și prof. Sigmirean Ioan) au răspuns în număr mare invitației de a participa la acest important eveniment.

Cuvintele noastre nu s-au transcris doar în promisiuni ci și în fapte, efectivul școlii noastre însumând peste 140 de participanți. Am reușit să ne mobilizăm, de la mic la mare, pentru onoarea județului nostru și pentru stima, respectul și iubirea față de portul nostru popular.

Într-o zonă în care tradițiile sunt menținute vii, elevii școlii noastre au defilat cu fruntea sus, organizați, răbdători și conștienți de magnitudinea evenimentului.

Deși de la organizarea grupurilor pentru defilare până la numărarea efectivă au trecut ore întregi, chiar dacă elevele, elevii cu clopuri înfrumusețate cu pene de păun și profesorii erau cu toții bronzați și obosiți sub arșița unei zile care se anunța ploioasă – avramiștii au fost ambițioși și au rezistat, pe linia albă a cercului, până la final!

Evenimentul este unul istoric, frumos și înălțător iar participarea activă la asemenea eveniment ne face pe noi, cadrele didactice participante, sa le mulțumim elevilor noștri pentru prezență, organizare și răbdare în această zi în care, toți împreună am intrat în horă și am jucat.

Cel care își iubește portul își iubește rădăcinile, acel loc, acea zonă de unde ne vine esența și puterea noastră, iar noi am onorat Patria costumului popular cu dăruire, emoție, demnitate, considerație, respect, prețuire și stimă față de valorile noastre tradiționale.

Joc de rol profesor = elev

Prof. Iuliana CHILOM,

Liceul cu Program Sportiv Bistrița

Prof. Monica LUPUȚI,

Școala Gimnazială „Ștefan cel Mare” Bistrița

În ultimii ani, factorii externi școlii și-au pus amprenta mult mai accentuat asupra sistemului de învățământ. Libertatea, uneori dirijată greșit, pe care părinții și însăși societatea o acordă copiilor, determină meseria de profesor sa fie din ce în ce mai „challenging”.

Este imperios necesar să înțelegem elevii, să-i îndrumăm, să-i temperăm dar să îi și ajutăm să strălucească, să-i învățăm cum să-și depășească anumite limite, să descopere, să învețe din plăcere ș.a. . Să nu fim/ devenim rigizi, reci, seci sau mecanici. Inclusiv Einstein, în scrierile sale, sublinia faptul că, în învățământul de atunci gândirea creatoare era eliminată prin învățarea bazată pe memorare mecanică și lipsită de imaginație (acesta înțelegând singur la vârsta de 12 ani geometria euclidiană). Problema aceasta caută mereu soluții. Noi două sperăm să facem parte din soluție sau măcar să încercăm să dobândim deschiderea necesară unei relații profesor – elev echilibrate.

Așadar ne aflăm într-o eră modernă, guvernată de mediul on-line, android, tablete și gadget-uri. Dacă tehnologia a evoluat atunci un upgrade al comunicării eficiente profesor-elev este un “must”. Această comunicare se bazează pe existența acelor relații de intercunoaștere și intercomunicare alăturate unor relații socio-afective bazate pe încredere reciprocă.

Cum putem portretiza oare mai bine această relație altfel decât printr-un joc de rol: Elev = Profesor și Profesor = Elev. Pe parcursul unor ore, bine stabilite, am inversat rolurile. Profesoara de matematică Chilom Iuliana a decis să portretizeze elevul în timp ce unii elevi au intrat în rolul profesorului de matematică. Haideți să vedem cum li s-a părut unora această experiență, pe lângă entuziasmul general generat de amuzamentul inițial al situației.

Impresiile evidențiate în cadrul Liceului cu Program Sportiv Bistrița, după exercițiul de rol pus în aplicare de către d-na profesoară Chilom sunt următoarele:

„Profesorii”:

Melania:

Să fiu profesor pentru o oră a fost una dintre cele mai provocatoare experienţe pentru mine. Am realizat că nu oricine poate să fie dascăl, mai ales unul de succes. Am predat unor persoane de vârsta mea, unor adolescenţi; la prima impresie pare uşor fiind vorba de colegii pe care-i văd şi vorbesc aproape zilnic, dar nu e aşa. Trebuie să comunici, să predai din plăcere, să ştii cum să o faci, să-ţi placă ceea ce faci, să-ţi placă pur şi simplu copiii. Aş repeta această experienţă fiindcă m-a ajutat să-mi înving timiditatea şi am simţit cel mai „tare” sentiment când ceilalţi au putut învăţa ceva de la mine şi erau atenţi la ceea ce le spuneam. Atât timp cât dai respect, primeşti respect deoarece respectul nu are vârstă.

Daniel:

Pentru mine această activitate a fost una prielnică deoarece a fost o experienţă nouă, o provocare de a vedea cum este să fii profesor. A fost plăcut să-i ajut pe colegi. Sunt de părere că ar trebui să mai facem şi altă dată această activitate. Sunt de părere că eu şi ceilalţi doi colegi care am fost în postura de „profesor pentru o zi”, putem fi profesori.

Elevii:

Raluca:

Cei 3 profesori noi de astăzi s-au descurcat foarte bine. Le mulţumim pentru răbdare şi explicitate. Felicitări!

Bianca:

Eu consider că Daniel se descurcă bine având în vedere că este prima dată când „predă”, totuşi nu i-ar strica mai multă exigenţă. Melania se descurcă super, chiar a fost o „profesoară” pe bune, ştiind să explice fiecăruia în parte orice detaliu, tratând cu seriozitate tot.

Marina:

Daniel a fost destul de bun, uneori mai râdea, dar e mai bine decât să fie prea serios. I se potriveşte meseria de profesor. Melania ne-a explicat la fiecare ce nu am înţeles. A fost serioasă, am înţeles fiecare exerciţiu pe care l-a făcut. Radu a explicat bine exerciţiile pe care nu le-am înţeles.

anonim:

Daniel şi-a intrat bine în rolul de profesor, pe lângă faptul că a scos elevii la tablă, nu i-a lăsat să rezolve singuri exerciţiile, ajutându-i din când în când. Din punctul meu de vedere Melania s-a priceput cel mai bine. A ales bine exerciţiile şi nu a părut să fie emoţionată. Ora cu Radu a fost cea mai amuzantă.

De asemenea, acest joc de rol a fost aplicat și de către dna profesoară de biologie Lupuți Monica, în cadrul Școlii Gimnaziale „Ștefan cel Mare” Bistrița. Impresiile elevilor sunt următoarele:

„Astăzi am observat că nu este atât de ușor să fii profesor și să faci liniște în clasă. Am crezut că profesorii improvizează în timpul orei, nu se gândesc de acasă ce să scrie pe tablă sau ce să predea, DAR NU E AȘA. Mi-au trebuit ore întregi acasă să mă pregătesc pentru a preda lecția de azi” – Daria Szazs, cls. a VI-a C.

„După această experiență, mi-am dat seama cât de complexă poate fi meseria de profesor. Profesorul are datoria de a-și face cursurile cât mai pe înțelesul elevilor, acest lucru necesitând multă muncă. Din păcate mulți elevi nu țin cont de acest aspect și cred că își pot permite să nu respecte anii de pregătire ai dascălilor. Cine își alege această profesie trebuie să fie foarte curajos! Din punctul meu de vedere nu ne prețuim îndeajuns profesorii care ne-au dezvoltat mentalitatea!” – Paul Avram, cls a VIII-a D.

„Pentru mine această experiență mi-a demonstrat încă o dată că a fi profesor este ceva minunat, să ai ocazia să înveți copiii ceva ce tu știi, ceva ce tu crezi că ei ar trebui să știe. Mă bucur din inima că am avut această ocazie minunata să apreciez mai mult profesorii și ceea ce fac ei pentru noi și să conștientizez că nu este deloc ușor. Mi-am pus anumite semne de întrebare și legat de atitudinea mea ca elev. Îi mulțumesc din suflet doamnei profesoare Monica Lupuți, deoarece mi-a facilitat această ocazie minunată care mi-a deschis ochii și m-a făcut să văd lucrurile din alt unghi, cel al „Îndrumătorilor noștri”.

Și noi, profesoarele, am conștientizat că de multe ori nu este ușor să fii elev, să fii atent 6 ore/zi la fiecare materie în parte, cu alte cerințe și îndatoriri. Ține de noi să le facem lecțiile cât mai interesante/ creative/ pline de culoare, pe înțelesul lor, lecții acompaniate cu multă răbdare și dăruire, atât din perspectiva noastră cât și a elevilor.