Metonimia

Prof. Anda LAZAR,

Liceul Teoretic „Constantin Romanu-Vivu” Teaca

In renumitul articol despre afazie, Roman Jakobson remarca faptul ca toate sistemele de semnificatie se bazeaza pe interactiunea dintre axa paradigmatica si cea sintagmatica.¹

Acelasi autor sublinia faptul ca „cinematografia este in mod tipic metonimica, deoarece se bazeaza in mod esential pe juxtapunere si contiguitate: un are puterea specifica a metaforei de a da un „subiect” verbul sau actiunea unui alt subiect.

Trebuie sa juxtapuna cele doua subiecte si sa faca metafora subiect unei metonimii.”²

In consecinta, cinematografia utilizeaza metonimia ca pe un sistem de variatii.

Pentru a ilustra modul in care acest trop este o parte integranta a ideei de cinema, am ales ca „material didactic” filmul The Butterfly Effect (Efectul Fluture), lansat in anul 2004, scris si regizat de Eric Bress si J. Mackye Gruber.

Titlul filmului face referire la „efectul fluture”, care teoretizeaza faptul ca o schimbare in ceva aproape insignifiant, cum ar fi o bataie a aripilor fluturelui, poate avea consecinte mai mari, neasteptate in viitor, cum ar fi calea de trecere a unui uragan.

Stiintific vorbind, „efectul fluture” este o metafora care incorporeaza conceptul de „dependenta sensibila in conditiile initiale” din teoria haosului.

In principiu, diferentele mici din conditia initiala a unui sistem dinamic pot produce variatii mari in comportamentul pe termen lung al sistemului.³

„Efectul fluture” este un trop comun in cinematografie, prezentand scenarii care implica calatoria in timp si ipoteze de tipul „Ce ar fi daca?”, unde o poveste divagheaza din momentul unui eveniment aparent minor, rezultand in doua finaluri semnificativ diferite.

Filmul The Butterfly Effect exploateaza tocmai aceste aspecte. Pe de o parte, utilizeaza calitatea metonimiei de a se juca cu variatiile pe aceeasi tema si posibilitatile acestora de a sugera anumite lucruri celui care vizioneaza filmul.

Spre exemplu, actorul principal al filmului descopera ca prin concentrare asupra unui eveniment, el reuseste sa se intoarca in timp, spre a putea indrepta lucrurile rele din trecutul sau. El reuseste acest lucru recitindu-si jurnalul tinut in copilarie, atunci cand avea episoade repetate de pierderi de memorie, iar scrisul era unicul lucru care il ajuta sa un piarda firul vietii.

Ideea de metonimie se realizeaza tocmai prin inlocuirea sensului de baza al sintagmei „efectul fluture” cu cel folosit in cinematografie, similar consecintelor calatoriei in timp sau modificarii anumitor aspecte ale existentei.

Daca in lumea stiintifica, „efectul fluture” se rezuma la o mica schimbare a conditiilor unui sistem care antreneaza un lant de evenimente ulterioare la scara mare (comparabil efectului domino), in cinematografie lucrurile se petrec la o scara mult mai mica, numai vietile personajelor principale schimbandu-se de la un scenariu la altul, intreaga lume din jurul lor ramanand neschimbata.

Metonimia ramane un trop important in industria cinematografiei, asigurand transferul anumitor concepte din palierul cotidian in cel al filmului, realizand o legatura intrinseca intre cele doua „lumi”, evident legate  printr-o capacitate de abstractizare.

Bibliografie selectiva:

Deleuze G., Cinéma II: L'image-temps (1985).

Devaney Robert L, Introduction to Chaotic Dynamical Systems, Westview Press, 2003, editie electronica.

Jakobson R., Child Language, Aphasia and Phonological Universals, 1941.

http://www.imdb.com/title/tt0289879/, site accesat in data de 22.01.2010, ora 22:27

Note:

1. Jakobson R., Child Language, Aphasia and Phonological Universals.

2. Deleuze G., Cinéma II: L'image-temps.

3. Devaney Robert L, Introduction to Chaotic Dynamical Systems.