Utilizarea organizatorilor grafici în predarea-evaluarea noțiunilor de geografia așezărilor

 prof. Daniela IOVIȚĂ,
prof. Gabriel MUREȘAN-CHIRA,
Școala Gimnazială Specială
Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/Integrată, Cluj-Napoca

 

„Realitatea demonstrează că analfabetismul ecologic conduce la inversarea problemelor complexe de protecție a naturii și chiar la manifestarea unui comportament ostil, iresponsabil față de mediu, cu efecte din ce în ce mai negative față de acesta și uneori ireparabile” (cit. in Telcean & Cheța, 2008).

 

Argument: În accepțiunea geografiei, așezarea umană reprezintă o creație a omului realizată de-a lungul timpului în diverse condiții socio-economice, odată cu valorificarea resurselor naturale în procesul schimburilor și relațiilor dintre om și natură. De aceea este necesară cunoașterea îndeaproape a evoluției tipurilor de așezări, a caracterelor acestora, a modificărilor ce au survenit în diferite perioade în raporturile dintre așezări și componentele mediului geografic. Studiile de geografia așezărilor umane trebuie să surprindă toate aceste aspecte, fără să se limiteze doar la unul sau două dintre ele, mai mult chiar, ele trebuie să vizeze și regiunea înconjurătoare, locul de unde omul obține bunurile materiale, ansamblurile de construcții care formează satele, orașele, capitalele statelor. În acest scop am realizat și propunem câteva exemple de organizare grafică a informațiilor, care s-au dovedit utile, atât în procesul de predare, cât și ca instrumente de evaluare în cadrul procesului didactic.

 

Organizatorii grafici – aspecte teoretice 

În urma unor studii realizate de Gerlic& Jausovec (1999), s-a observat că, atunci când elevii creează reprezentări non-lingvistice ale cunoștințelor asimilate are loc o creștere a activității creierului. Pentru a realiza o hartă conceptuală, o diagramă sau o simplă schiță, elevii trebuie să apeleze la capacitatea de analiză și sinteză, pentru a clarifica și înțelege tipurile de relații dintre elementele studiate, urmând apoi să-și organizeze ideile și să conceapă planuri ori pașii de urmat în analiza unui proces. Utilizarea organizatorilor grafici reprezintă astfel, o modalitate eficientă de a-i ajuta pe elevi să învețe să gândească, să vizualizeze și să-și organizeze cunoștințele. Această strategie poate fi utilizată la toate nivelele de învățământ. Astfel, apelăm la organizatorii grafici atât la începutul unei unități de învățare, cât și pe parcursul desfășurării procesului didactic.

Alți autori ca Lovitt & Horton (1994) definesc organizatorul grafic ca pe „un aranjament spațial-vizual de date integrând cuvinte sau enunțuri unite grafic de o manieră relevantă”. Asimilarea conținuturilor constituie un obiectiv important în programele de învățământ, de aceea integrarea cunoștințelor declarative și condiționale reprezintă un aspect primordial al dezvoltării competențelor vizate. Înțelegerea conceptelor reprezintă punctul de pornire în achiziția și aplicarea cunoștințelor în orice domeniu. În acest scop elevii dețin mijloace de învățare eficace, adaptate exigenței sarcinilor de învățare. Aceștia trebuie, să fie capabili să aleagă cea mai potrivită metodă de învățare, funcție domeniul de studiu vizat, și să o adapteze pentru sine. 

Cele trei componente esențiale ale unui organizator grafic sunt:

1. conceptul/conceptele-cheie;

2. conexiunile cu ideile secundare;

3. detaliile care clarifică și disting aceste conexiuni. (apud. Richardson & Morgan, 1994)

 

În funcție de necesitățile/solicitările de învățare ale elevilor, organizatorul grafic va lua forma unei diagrame, a unui tablou sau a unei piramide. Majoritatea organizatorilor grafici sunt utilizați pentru a contrasta sau a compara informațiile dintre un concept și altul. Cu toate acestea, organizatorii grafici permit și încurajează utilizarea cuvintelor cheie, rezumatul și identificarea celor mai importante concepte sau idei ale subiectului studiat ori popularitatea lor.

În cadrul literaturii de specialitate, se remarcă faptul că, organizatorii grafici și problematica paradigmatică, poate lua forma unor structuri explicativ-grafice consistente din mai multe puncte de vedere. De la simplu la complex, inclusiv pe nivele ori stadii, astfel încât, schemele prin care conceptele sunt prezentate într-un mod pur vizual, dețin un impact mai puternic. Prin intermediul acestor organizatori este posibil nu numai să se explice o anumită noțiune, ci și să se descopere legăturile dintre acel concept și altele conexe, complementare. Astfel, organizatorii grafici pot fi definiți ca structuri de conținut care concentrează semnificații specifice și foarte diverse, deși toate trebuie să fie legate de conceptul central care se intenționează a fi explicat.

 

Avantajele utilizării organizatorilor grafici în procesul didactic 

Experiența la catedră ne-a arătat că, învățarea temeinică se poate realiza doar prin exercițiu, adică prin punerea în practică a ceea ce elevii au învățat, pentru a putea de exemplu, răspunde la întrebări sau pentru a putea găsi soluții la o problemă. Prin exercițiu, elevii prelucrează informația și îi conferă un sens nou. Așadar elevii își formează propria înțelegere a materialului studiat și propria perspectivă.

Utilizarea organizatorilor grafici în orele de geografia așezărilor umane creează o învățare profundă și o bună aplicare a cunoștințelor, antrenează și dezvoltă capacitatea de memorare la elevi, dezvoltă stiluri de gândire, stimulează interesul pentru cunoaștere, verifică nivelul de înțelegere și învățare, corectează aspecte înțelese greșit, elimină redundanța din informație, oferă reprezentarea vizuală a unor noțiuni, fenomene, concepte, ordonează informația, sporesc participarea activă-constructivă a elevilor, dețin un impact puternic. Lecțiile devin mai interesante și apreciate de elevi, oferind cadrului didactic posibilitatea de a nota, de a evalua. Pe scurt, organizatorul grafic poate fi structurat pe diferite domenii ca: domeniul comparativ, descriptiv, structural- secvențial, al relației cauză-efect, al identificării problemei și a oferirii soluției optime.

 

Tipuri și exemple de diagrame utilizate în predarea-evaluarea lecțiilor de geografia așezărilor umane 

Diagrama Venn. Poate fi utilizată la toate nivelele de învățământ, pentru a compara informații. Elevii utilizează diagramele pentru a organiza informațiile sub formă unor reprezentări vizuale cu scopul de a observa și înțelege diferențe. Cadrul didactic poate folosi diagramele Venn ca modalitate de a evalua ceea ce au învățat elevii sau ca mijloc rapid, informal, de a verifica ceea ce au înțeles.

Spre exemplu: elevii claselor a VIII-a pot compara orașe din partea de sud a țării sau oricare alte orașe, observând natura asemănărilor și deosebirilor dintre acestea. Elevii claselor a XII-a pot realiza comparații între orașele mediteraneene și cele nordice, observând astfel importanța poziției geografice și a condiționărilor climatice asupra arhitecturii și a funcționalității acestora.

 

Fig. nr. 1. Utilizarea diagramei Venn la clasele a VIII-a, pentru a compara două orașe din România (exemplu, propunere)

 

Diagrama T: Reprezintă un alt tip de diagramă de clasificare cu ajutorul căreia elevii pot clarifica unele concepte sau idei. Comparându-le vizual prin prezentarea și examinarea a două aspecte ale unui subiect, elevii pot (spre exemplu) să enumere argumente pro și contra, avantaje și dezavantaje, fapte și opinii, puncte forte și slabe ori probleme și soluții rezultate/propuse, privind unele chestiuni științifice. Diagrama T poate fi utilizată și pentru a organiza idei sau informații în vederea elaborării unui proiect. (Ex: în analiza problemelor ce apar ca urmare a urbanizării, în cadrul lecțiilor de geografia așezărilor la clasele a X-a, a XI-a și a XII-a).

 

Tabelul nr. 1. Utilizarea Diagramei T în analizarea avantajelor/ dezavantajelor marilor orașe (propunere la clasa a X-a)

Poate fi utilizată, de asemenea, la identificarea factorilor care au contribuit la dezvoltarea diferențiată a așezărilor din zonele temperată și caldă.

 

Tabelul nr. 2. Utilizarea Diagramei T în studiul comparativ al factorilor care au contribuit la dezvoltarea unor orașe (Ex: la clasa a X-a)

Harta conceptuală (mind map): Constituie o modalitate de organizare logică a informațiilor, evidențiind relațiile dintre diverse concepte și idei. Harta conceptuală reprezintă expresia modului în care mintea își organizează și asimilează informațiile sau blocuri de informație în vederea sintetizării lor.

Câteva tipuri de hărți conceptuale:

- pânza de păianjen- un concept fundament central, o temă unificatoare, de la care pleacă legăturile sub formă de raze către alte concepte secundare

- ierarhică (piramidală sau arbore)- prezintă informațiile în ordinea descrescătoare a importanței, cea mai importantă aflându-se în vârf

- lineară- informațiile sunt prezentate într-un format linear

- sistemul de hărți conceptuale - organizat într-un mod similar celor anterioare, în plus adăugându-se intrări și ieșiri.

Cu ajutorul hărților conceptuale evaluarea performanțelor este mult ușurată, deoarece ea evidențiază modul în care gândesc și cum folosesc elevii cunoștințele asimilate.

 

Fig. nr. 2 Utilizarea unei hărți mintale pentru observarea diferențelor dintre orașe situate în două zone geografice diferite

Clusterul (ciorchinele)

Constituie un mijloc de a stimula gândirea înainte de a studia mai temeinic un anumit subiect sau de a rezuma ceea ce s-a studiat, ca modalitate de a construi asociații noi sau de a reprezenta noi sensuri.

Realizarea unui cluster presupune scrierea unui cuvânt sau a unei propoziții-nucleu în mijlocul unei pagini, identificarea și scrierea a cât mai multor cuvinte sau sintagme legate de tema respectivă și trasarea unor linii și săgeți între ideile care se leagă în vreun fel. Există și câteva reguli pe care elevii trebuie să le respecte atunci când elaborează un cluster, cum ar fi: să scrie tot ce le trece prin minte (fără a emite judecăți de valoare) și să noteze ideile, să nu se oprească din scris până nu a trecut timpul alocat pentru ca ideile să iasă la suprafață și să lase să apară cât mai multe idei și conexiuni, fără a limita numărul lor. (Pânișoară, 2002)

Fig. nr. 3. Utilizarea clusterului, ca metodă de evaluare (Ex: la clasa a VIII-a, lecția „Clasificarea orașelor României”)

 

 Organizatorul grafic de tip „lanț de evenimente”

Reprezintă o activitate de fragmentare, de etapizare, de prezentare pe secvențe (sequencing activities) care îi ajută pe elevi să ordoneze informațiile într-o succesiune logică, făcând astfel să le fie mai ușor să urmărească diferite fragmente de informații în timp. Utilizarea organizatorului grafic de tip „lanț de evenimente” reprezintă o metodă eficientă de a organiza etapele unei proces, fenomen, sau de a urmări desfășurarea unei acțiuni, de a înregistra etapele importante ale unui eveniment.

Fig. nr. 4 Utilizarea Diagramei tip „lanțul evenimentelor” pentru reprezentarea cronologiei apariției orașelor din România (Exemplu, propunere la clasa a VIII-a).

 

Analizarea și ierarhizarea informațiilor în liste

Alcătuirea unei liste reprezintă o sarcină destul de simplă, însă atunci când unui elev i se cere să ordoneze și să ierarhizeze elementele de pe o listă, acesta trebuie să apeleze la capacități și aptitudini superioare de analiză, sinteză și evaluare. Utilizând liste ordonate, elevii construiesc vizual informațiile. Aceste liste promovează colaborarea și discuțiile dintre elevi, în timp ce aceștia își compară listele și își organizează ideile într-o diagramă. Alcătuind astfel de liste, elevii identifică și ordonează criteriile ce stabilesc locul unui element într-o anumită ierarhie. Atunci când folosesc acest tip de organizator grafic, elevii pot manipula și ordona informațiile după bunul lor plac, reprezentând vizual conținutul de asimilat. Aceste liste determină un punct de plecare în a iniția dezbateri, pentru a formula propuneri sau teme de discuție de genul brainstorming.

Exemplu: Sistemul de orașe din România (clasa a XII-a, spre exemplu)

● după mărimea demografică, orașe:

- mari (peste 100.000 loc)

- mijlocii (50.000-100.000 loc)

- mici (sub 50.000 loc)

● după vechime, orașe:

- antice: Constanța, Mangalia (colonii grecești), Cluj-Napoca, Alba Iulia, Tulcea, Turda, Orșova (romane)

- medievale: Brașov, București, Sighișoara, Sibiu

- moderne: Petroșani, Reșița

- contemporane: Titu, Găești, Baia de Arieș, Otopeni

● după funcții, orașe:

- agricole: Slobozia

- industriale: Petroșani, Brazi, Reșița

- miniere: Baia Sprie, Cavnic, Petrila

-port: Constanța, Galați, Tulcea, Mangalia

- complexe: orașele mari

 

Desigur că tema acesta a organizatorilor grafici nu este pe deplin încheiată. Există și alte tipuri de organizatori ca: organigrame, tabele comparative, hărți de concepte, diverse scheme, rețele și tablouri sinoptice, însă acestea devin în totalitate importante numai atunci când, activitatea cadrului didactic este axată preponderent pe crearea de noțiuni logice, pe structuri și ansambluri de idei structurate logic și unde reprezentarea grafică se suprapune sau o completează pe ce-a mintală. În acest sens, considerăm utilă și utilizarea tehnicilor ERR (evocare, realizarea sensului, reflecția) în special atunci când blocurile informaționale sunt mai dificil de procesat și specificul clasei de elevi o permite.

 

Bibliografie: 

Cartier, C., Sylvie, Théorê, Manon. L’enseignement des stratégies d’apprentissage par la lecture, Université de Montréal, 2004

Dulamă, Maria-Eliza. Modele, strategii și tehnici didactice activizante, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2002.

Dulamă, Maria-Eliza. Modelul învățării depline a geografiei, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 2005.

Kim, A.H., Vaughn, S., Wanzek, J., & Wei, S. Organizatorii grafici și efectele lor asupra înțelegerea lectura elevilor cu LD: O sinteză a cercetării. Journal of Learning Disabilities, 37 (2), 105-118, 2004 (studiat pe: journals.sagepub.com).

Surse online consultate:

http://educate.intel.com/ro/ProjectDesign/InstructionalStrategies/GraphicOrganizers

http://innerspacejournal.wordpress.com/2011/06/16/metode-interactive