Stimularea cognitivă la elevii cu cerințe educative speciale prin exerciții ce vizează ascultarea activă la orele de limba și literatura română

prof. Daniela IOVIȚĂ,
prof. Gabriel MUREȘAN-CHIRA,
Școala Gimnazială Specială
Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/Integrată, Cluj-Napoca

 

Argument:

O sinteză a literaturii de specialitate privind conceptul de integrare școlară, indică faptul că acesta nu se rezumă doar la exprimarea consistenței terminologice variabile în special în plan european, ci se imprimă în exprimările calitative și cantitative, adaptate și personalizate prin integrarea și incluziunea copiilor cu cerințe educative speciale. Chiar dacă anumite curente instituționale sau științifice cu tentă segregară au tatonat separarea acestor concepte integrate, practica surâde la asemenea eșecuri deoarece: a. După cum precizează unele studii de specialitate în domeniu, așa cum în jurul nostru observăm în fiecare zi oameni diferiți, funcție de înălțime, greutate, îmbrăcăminte, forma fizică, conturul feței, sex, nivel de educație, ci mai ales la tipul de manifestare al fiecăruia, calitatea muncii sale, tot așa și elevii cu cerințe educative speciale sunt diferiți iar educația devine personalizată. B. Aceste diferențe sunt constatate inclusiv la nivel intelectual, nivel de care depinde în cea mai mare măsură reușita sau nereușita unei activități. C. Evocarea dezvoltării emoționale invocând șabloane ca: rigiditate, lipsă de timp sau cauze intelectuale, sunt superficiale deoarece, fiecare copil este un viitor adult - prin urmare va avea nevoie de un loc de muncă, va relaționa, poate va întemeia o familie, deci inteligența ca și structurile și substructurile de personalitate constituie o paletă largă. Una din aceste aspecte, sau fațete a inteligenței - ca să o denumim așa, este și această personalizare a predării, o inteligență a cadrului didactic remarcată și susținută de suport didactic corespunzător, și acesta obligatoriu adaptat la clasă, la elevi.

Fiecare elev este unic și deține valoarea sa, indiferent de problemele pe care le manifestă în procesul de activității didactice. Fiecare copil prezintă particularități individuale și de relație cu mediul, trăsături care necesită o evaluare și o abordare personalizată. Copiii cu deficiențe au și ei aceleași trebuințe în creștere și dezvoltare. Acești copii dețin în același timp și anumite necesități particulare, individualizate. Ei sunt diferiți din punct de vedere al temperamentului, motivațiilor, capacității chiar dacă prezintă același tip de deficiențe. Integrarea copiilor cu cerințe educative speciale permite-sub îndrumarea atentă a cadrelor didactice, perceperea și înțelegerea corectă de către ceilalți elevi a problematicii și potențialului de relaționare și participare a lor la serviciile oferite.

Integrarea școlară constituie un proces de includere, incluziune, acceptare inclusiv psihologică și organizațional - instituțională, legislativă, în școlile de masă obișnuite, la activitățile educative formale și non-formale, a copiilor considerați ca având cerințe educative speciale. Adică o școală pentru toți, împreună cu toți, unde educația urmează copilul, nediscriminatoriu, cu largă acceptare, moderat în cerințe, cu suport și amabilitate extinsă spre familie sau aparținători.

Considerând școala ca secunda instanță de socializare a copilului (familia fiind considerată prima instanță de socializare), integrarea școlară reprezintă o particularizare a procesului de integrare socială a acestei categorii de copii, proces care are o importanță fundamentală în facilitarea integrării ulterioare în viața comunitară prin formarea unor conduite și atitudini, a unor aptitudini și capacități favorabile acestui proces. Cerințele educative speciale din acest punct de vedere al dizabilităților cognitive, desemnează acele nevoi speciale față de educație care sunt suplimentare, dar și complementare obiectivelor generale ale educației, unde abordarea sistemic-pedagogică și instrucțională gravitează în zona proximei cunoașteri și se extinde personalizat și adaptat, pe toate treptele și stadiile dezvoltării copilului. Fără abordarea adecvată acestor cerințe speciale în spectrul cognitiv, nu se poate vorbi de egalizarea șanselor de acces, participare și integrare socio-culturală, școlară.

De real folos în desfășurarea acestor exerciții, au fost cursurile urmate în cadrul programului POSDRU din proiectul: „Perfecționarea cadrelor didactice care predau limba română în învățământul preuniversitar în evaluarea competențelor de comunicare ale elevilor”. În cele ce urmează vom prezenta schematic câteva tipuri de exerciții ce vizează ascultarea activă la disciplina limba și literatura română. Astfel:

Întrebări cu răspuns unic:

Ordonare de imagini, cuvinte sau idei

Alegere duală de tipul A/F

Alegere multiplă

Potrivire multiplă

Completare de spații libere (în text, în tabel, în formular)

Sarcini ce vizează un răspuns scurt (ex: identificarea greșelilor, a unor neconcordanțe dintre un text audiat și textul scris (parafrazat); „ghicitori”- ghiciți despre ce e vorba)

Exerciții de ordonare a momentelor acțiunii (evaluarea ascultării globale, la text literar)

Ordonarea ideilor principale

Sarcini ce presupun răspunsuri lungi:

în timpul ascultării: luare de notițe, completarea unor organizatori grafici

după ascultare: întrebări deschise, descrieri; continuarea poveștii, formularea ideilor principale (text literar/ non-literar), rezumatul (text literar/ non-literar)

(Se pot utiliza materiale numeroase și variate, spre exemplu: textele din manual, înregistrări, fragmente dintr-un teatru radiofonic, reclame TV, articole din ziare, etc.). Structura exercițiilor trebuie să aibă în atenție specificul operațiilor cognitive necesare și adaptate la vârsta și tipul de deficiență al elevilor.

 

Exemple de exerciții ce vizează ascultarea (pentru elevii din clasa a V-a)

Exercițiul 1.

Aveți un set de șase imagini reprezentând scene din basmul „Prâslea cel voinic și merele de aur” de Petre Ispirescu. Ordonați imaginile conform acțiunii basmului. Alegeți una dintre acestea și rezumați acțiunea precizând: locul de desfășurare, personajele implicate, trei caracteristici/ trăsături (calități) ale personajului principal.

 

Exercițiul 2.

Elevii vor forma perechi. Se propune inițierea unui dialog în care:

Elevul 1 – va fi tatăl, care dorește ca fiul său să urmeze o anumită meserie. (la alegere)

Elevul 2 – va fi fiul, care dorește să urmeze altă meserie.

Argumentați alegerea. (3-4 argumente/ contraargumente pentru fiecare elev)

 

Exercițiul 3.

Imaginați-vă că sunteți prezentatori de știri și informați publicul despre deschiderea unei grădini zoologice în orașul vostru. Precizați:

locul unde este amplasată grădina zoo

momentul deschiderii (ziua, ora)

programul de vizitare

câteva animale care pot fi văzute aici

prețul biletului

 

Exercițiul 4 (Se efectuează în timpul ascultării)

Ascultă poezia: Vulpea și ursul de Călin Nistor, apoi citește enunțurile următoare și încercuiește varianta de răspuns corectă.

1. Animalele au hotărât să-și aleagă:

a. președintele

b. regele

c. împăratul

2. Confruntarea finală s-a purtat între:

a. urs și leu

b. vulpe și lup

c. vulpe și urs

3. Bunica vulpiței a fost:

a. sportivă

b. împărăteasă

c. regină

4. Bunica-vulpe a învățat-o pe nepoată:

a. lucruri bune

b. șiretlicuri

c. povești

5. Animalele și-au ales conducător:

a. vulpea

b. bunica-vulpe

c. ursul

 

Exercițiul 5 (în timpul ascultării): Ascultați: „Povestea unui om leneș” de Ion Creangă. Completați ciorchinele de mai jos cu informațiile cerute.

 

Exercițiul 6 (în timpul ascultării)

Ascultă cu atenție: „Povestea unui om leneș” de Ion Creangă. Ordonați cronologic propozițiile de mai jos.

a. Sătenii l-au spânzurat pe omul cel leneș.

b. Leneșul a refuzat posmagii pentru că nu erau gata muiați.

c. Pe drum au întâlnit o cucoană.

d. Sătenii l-au pus pe leneș în căruță.

e. Cucoana a oferit leneșului adăpost și posmagi.

1. - ... 2. - ... 3. - ... 4. ... 5. ...

 

Exercițiul 7

Ascultați „Povestea unui om leneș” de Ion Creangă și asociați enunțurile din coloana stângă cu cuvintele din coloana dreaptă. Folosiți săgeți indicatoare.

1. au dus omul cel leneș la spânzurătoare

2. au întâlnit-o pe drum

3. acest om nu voia să facă nimic

4. leneșul îi dorea muiați

5. acolo i-a oferit cucoana adăpost

a. posmagi

b. hambar

c. leneș

d. sătenii

e. cucoana

 

Exercițiul 8

Ascultați cu atenție lectura „Ghiocelul” de Marcela Peneș. Citiți propozițiile de mai jos și notați, în dreptul fiecăreia, A pentru propozițiile adevărate, F pentru cele false.

1. Este primăvară târzie. □

2. Curtea este acoperită, pe alocuri, de zăpadă. □

3. Capul ghiocelului se aseamănă cu o cutiuță de argint. □

4. Ghiocelul are menirea de a-i înveseli pe oameni. □

5. Copilul dăruiește ghiocelul doamnei profesoare. □

 

Exercițiul 9

Ascultați cu atenție lectura poeziei „O furnică” de Tudor Arghezi. Completați enunțurile de mai jos cu informațiile care lipsesc.

1. Furnica s-a urcat pe .................

2. Fărâma dusă de furnică trebuie așezată în ..........................

3. Poetul dorește să-i arate furnicii ........................

4. Autorul o întreabă pe furnică unde .......................

5. Mâhnit, poetul se gândește ce se va întâmpla dacă furnica lipsește din .................

 

Exercițiul 10

Ascultați cu atenție lectura „Vizită” de Ion Luca Caragiale. Priviți imaginile din fișa de lucru și stabiliți ordinea acestora, în funcție de momentele desfășurării acțiunii. Numerotați fiecare desen.

 

Concluzii, recomandări. Noi perspective de optimizare a activităților.

Alți specialiști în domeniu, abordează specificului învățării și funcție de complexitatea comunicării, emiterea mesajului (care include și limbaj non-verbal și paraverbal- de la caz la caz), receptarea informației, prelucrarea blocurilor informaționale funcție de particularitățile elevului, compararea unor structuri informaționale cu altele similare, evocarea, incitarea curiozității prin experimente de joasă amplitudine, simulări, jocuri de rol, și nu trebuie omisă relevarea concluziilor asupra comunicării, cu alte cuvinte, metacomunicarea. Exercițiile de ascultare dezvoltă abilitățile de comunicare, clarifică puncte de vedere, ajută la clarificarea unor noțiuni mai greoaie și întăresc relațiile interumane. Elevii sunt determinați să-și concentreze atenția, să facă efortul necesar pentru înțelegerea sarcinii de lucru și să o rezolve, fie individual, fie în perechi sau în grup. Crește motivația pentru învățare, iar rezultatele vor tinde să se ameliorează. Elevii învață să selecteze, să descompună, să organizeze și să (re)integreze informația, își dezvoltă capacitatea de empatie și respectul față de interlocutor.

 

Bibliografie:

Carmen Crețu. Curriculum diferențiat și personalizat, Editura Polirom, Iași, 1999.

Ghid de predare – învățare pentru copiii cu C.E.S., UNICEF și Asociația Reninco, București, 2000.

Pamfil Alina. Limba și literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise. Editura Paralela 45, Pitești, 2003.

*** Programa școlară pentru elevii cu deficiență mintală ușoară și moderată. Formarea abilităților de comunicare, clasele I-VIII, Iași, 2005.