Stimularea cognitivă a elevilor cu cerințe educative speciale prin metoda experimentului. Introducere în proiectarea didactică integrată

 prof. Daniela IOVIȚĂ,
prof. Gabriel MUREȘAN-CHIRA,
Școala Gimnazială Specială
Centru de Resurse și Documentare privind Educația Incluzivă/Integrată, Cluj-Napoca

 

Argument. Cunoscând particularitățile specifice procesului de învățare la copiii cu diferite tipuri de dizabilități în special în spectrul cognițiilor, ne propunem să oferim un model de activitate, pe parcursul căreia, prin realizarea unor experimente simple, elevii cu dizabilități cognitive ușoare și medii, sunt ajutați să înțeleagă elementele de bază ale unor procese și fenomene din mediul înconjurător. Metoda experimentului este utilă și în formarea și dezvoltarea comunicării la acești elevi. Implicarea lor cât mai directă în situații de viață simulate, le stimulează motivația și participarea activă, emoțională, constituind, totodată și un mijloc de socializare și interrelaționare cu cei din jur. Știind că elevii cu cerințe educative speciale în domeniul cognitiv au mare nevoie de ajutor în vederea integrării și devenirii lor ca persoane active, acest mod de adaptare a lecției poate oferi sprijinul pe care aceștia îl așteaptă. Activitatea deține un grad extrem de ridicat de adaptabilitate, deține capacitatea de a fi personalizată pe grupe de nivel sau echipe de elevi și nu în ultimul rând, este concepută ca fiind suport și caracteristică multisecvențială-cvadruplă, argumentele fiind desigur de ordin multiplu. Cu alte cuvinte, abordarea într-o asemenea manieră a proiectării didactice atinge criterii privind acceptarea și integrarea pe ansamblu, integrarea psihosocială și relaționarea, funcțiuni triarhice ale comportamentelor pro-sociale, alte elemente aplicate în concordanță cu îndeplinirea SMART și HEART a obiectivelor propuse. Acest tip de proiectare a activității didactice interdisciplinare, se bazează și pe următoarele considerente generale și specifice: umanism, flexibilitate, stimularea gândirii critice, responsabilizare și responsabilitate, muncă în echipă, feed-back pentru fiecare secțiune de aplicație.

 

Introducere

Experimentul reprezintă o metodă didactică care poate fi utilizată în înțelegerea lumii în care trăim de către elevi. „Experimentul, ca metodă activă, are mai multă forță de convingere decât oricare altă metodă și, deci, posibilități sporite de înrâurire asupra formării concepției științifice despre natură la elevi.” (cit. în Cerghit, 2006, p.117).

Elevii cu dizabilități cognitive ușoare și moderate, precum și cei cu ADHD au mare nevoie de stimulare senzorială pentru facilitarea proceselor cognitive. Utilizarea metodei experimentului se dovedește a fi utilă în simularea unor procese și fenomene din natură, în formarea și dezvoltarea deprinderilor de lucru și a celor de comunicare și cooperare. Implicarea elevilor în situații de viață simulate este valoroasă pentru învățare deoarece le stimulează motivația, facilitează percepția și formarea reprezentărilor, astfel elevii își însușesc mai ușor cunoștințele noi, evocă-aprofundează cunoștințele anterioare, interrelaționează cu cei din jur, crescând semnificativ gradul de socializare.

 

Exemplificarea unei lecții bazată pe metoda experimentului 

Propunem în acest sens un model de lecție, de tip ERR( Evocare, Realizarea sensului, Reflecție) (Dulamă, 2008) care are la bază metoda experimentului. Acest proiect poate reprezenta debutul atât pentru lecțiile despre natură din ciclul primar, cât și pentru unele lecții de fizică, chimie, biologie și chiar matematică la ciclul gimnazial (și vom vedea de unde rezultă aceste afirmații pe parcursul prezentării) (pentru învățământul special), dar și pentru cel general, de masă. Considerăm că domeniile Terapiei Educaționale Complexe și Integrate (terapia ocupațională, stimularea cognitivă, socializarea, formarea autonomiei personale, ludoterapia) nu pot funcționa decât unitar, rezultând din coordonatele majore a educației speciale concepute inter și intramodular. Deși reprezintă categorii oarecum distincte dar ancorate pe integralitate, acestea sunt deschise spre normalitatea cerută de educație, fie că este vorba de educația oficializată (formală) cât mai ales de educația non-formală și informală. În cele ce urmează, vom prezenta rezumativ un astfel de proiect de activitate didactică integrată.

 

Proiect activitate didactică (sau scenariu didactic) 

Aria curriculară: Terapie Educațională Complexă și Integrată (TECI)

Unitatea de învățare: Comportament cognitiv primar

Disciplina: Stimulare cognitivă

Subiectul: Experimente simple cu apă

Clasa: a VIII-a

Motivație: Acest conținut este important pentru înțelegerea unor procese și fenomene care au loc în prezența apei, datorită proprietăților unice ale acesteia.

A) Obiective cognitive. Pe parcursul acestei activități, elevii vor fi capabili:

- să observe procesele care au loc în cadrul experimentelor

-să analizeze procesele care se produc în cadrul experimentelor

- să emită judecăți de valoare despre apă

B) Obiective metodologice. Pe parcursul acestei activități elevii vor fi capabili:

- să completeze un „ciorchine” prin răspunsuri la întrebări referitoare la proprietățile apei

- să completeze corect un aritmogrif tematic.

C) Obiective atitudinale. Pe parcursul acestei activități elevii vor fi capabili:

- să efectueze o sarcină de lucru în timpul acordat

- să-și dezvolte deprinderile de lucru cu resursele specifice terapiei educaționale complexe și integrate

- să exerseze deprinderile de comunicare și colaborare cu profesorul și cu colegii

- să manifeste interes și o atitudine pozitivă de lucru

Condiții prealabile:

- Elevii dețin unele cunoștințe despre proprietățile apei

- Elevii dețin deprinderi de lucru în echipă

Tipul activității: lecție de formare a competențelor

Resursele și managementul timpului:

Resurse materiale: pahare pentru apă, sare, piper, ulei, săpun lichid, monede, acuarele, lumânare, bețe de frigărui, paie, fișă de lucru, fișă de lectură/de lucru. Știați că... (adaptată și personalizată)

Resurse procedurale: observația, conversația euristică, explicația, observația dirijată, demonstrația, experimentul, analiza, compararea, joc de rol.

Resurse de timp: 45 minute

Strategii didactice:

Evaluare: Care este gradul sau procentul prin care elevii fac dovada însușirii noilor cunoștințe?

a) De conținut: analiza răspunsurilor la întrebări și a modului cum au fost completate clusterul și aritmogriful.

b) De utilizare a operațiilor gândirii, organizarea informațiilor, procesarea, compararea, sintetizarea, exprimarea-explicarea fenomenelor.

 

Desfășurarea activităților de învățare

Evocare

1. Se propun conexiuni cu unele cunoștințe anterioare ale elevilor. Se realizează împreună cu elevii, la tablă, un “ciorchine” despre apă, pe baza cunoștințelor anterioare ale acestora. Timp de lucru: 5 minute.

 

Fig. 1. Organizarea informațiilor pe tablă (schemă de tip ciorchine)

Realizarea sensului

2. Comunicarea titlului lecției și enunțarea obiectivelor lecției.

3. Consolidarea cunoștințelor și dezvoltarea competențelor.

 

Experimentul 1. Moneda care plutește.

Activitate în grup: Într-un pahar cu apă se introduce cu grijă o monedă ușoară. Aceasta va pluti pe suprafața apei. Cum explicăm acest lucru? Tensiunea superficială a apei susține moneda. Se solicită elevilor să găsească exemple din natură: unele insecte folosesc acest lucru, glisând pe suprafața apei, fără să se scufunde. Timp de lucru: 3 minute.

 

Experimentul 2. Apă vs. ulei

Activitate în grup: Într-o sticlă cu apă se toarnă ulei, apoi se agită bine. Uleiul se va aduna la suprafața apei. Cum explicăm acest lucru? Uleiul are densitate mai mică decât apa. Se prezintă exemple: în natură petrolul, uleiul și alte substanțe uleioase formează pelicule subțiri, impermeabile, pe suprafața apei, care se pot întinde pe suprafețe mari, blocând schimbul de gaze între apă și atmosferă. Acest fapt dăunează viețuitoarelor acvatice. Timp de lucru: 3 minute.

 

Experimentul 3. Piperul fugar

Activitate în grup: Într-un pahar cu apă se presară piper măcinat. Se adaugă puțin săpun lichid. Piperul se va îndepărta de săpun. Cum explicăm acest lucru? Săpunul sparge tensiunea superficială a apei și împinge piperul spre marginile paharului. Săpunul și detergenții curăță astfel murdăria. Timp de lucru: 3 minute

Experimentul 4. Apa care urcă în pahar

Activitate în grup: Într-o farfurie plată se toarnă puțină apă, apoi se așază în aceasta un pahar, cu gura în jos. Apa nu va pătrunde în pahar. De ce? Paharul deși pare gol, este, de fapt plin cu aer, deci apa nu va avea unde să pătrundă. Pentru a introduce apa în pahar trebuie să i se facă loc. Se ia o lumânare aprinsă, se așază în farfurie și se pune din nou paharul cu gura în jos, acoperind lumânarea. Arderea lumânării consumă oxigenul din pahar, iar apa va lua rapid locul oxigenului consumat. Timp de lucru: 4 minute

 

Experimentul 5. Oul plutitor

Activitate în grup: Într-un pahar cu apă se introduce un ou crud, proaspăt. Acesta se va scufunda în apă. În alt pahar cu apă se adaugă 2-3 lingurițe de sare, se amestecă bine până la dizolvarea completă a sării, se mai adaugă, turnând încet puțină apă dulce, apoi se introduce, din nou, oul. Acesta va pluti. Cum explicăm? În pahar s-au format două straturi de apă cu densități diferite, iar oul va pluti în apa sărată. Timp de lucru: 4 minute

Experimentul 6.

Activitate în grup: Se ia o sticlă de plastic, se umple cu apă și se închide bine cu capacul. Se fac două-trei găuri în sticlă (la același nivel). Apa nu va ieși din sticlă, dar dacă se desface capacul, aceasta va țâșni prin găurile făcute. De ce? Atâta timp cât sticla este închisă, presiunea apei rămâne constantă, iar apa nu iese prin găuri. Când se desface capacul aerul intră în sticlă și presiunea suplimentară a acestea împinge apa, care va ieși prin găurile existente. Timp de lucru: 4 minute

Experimentul 7. Aspersor

Activitate în grup: Se i-a o țepușă de frigărui, se înfige în mijlocul unui pai, se taie pe jumătate paiul de o parte și de alta a frigăruii, se îndoaie în aceste locuri, se prind marginile paiului de frigărui (sub formă de săgeată) și se lipesc împreună cu bandă adezivă. Se introduc într-un pahar cu apă și se învârtesc. Datorită faptului că țepușa și paiul se rotesc în pahar, în apă se formează un vârtej (curent) care va împinge apa, prin pai, în exterior, asemeni unui aspersor.

 

Reflecție

Elevii sunt împărțiți în perechi. Se împart fișe de lucru cu un aritmogrif.

Comunicarea sarcinii: Ați primit un aritmogrif. Citiți cerințele cu atenție, apoi completați-l. Lucrați în perechi. Timp de lucru: 5 minute.

La finalizarea sarcinii se face corectarea rebusului. Fiecare pereche dă câte un răspuns oral. Completează corect aritmogriful și vei obține pe verticala A-B o calitate esențială a apei de băut.

Fig. 2 Aritmogrif la tema „Apa”

Elevii rămân în perechi. Comunicarea sarcinii: Fiecare pereche primește o fișă de lectură. Se citesc fișele. Timp de lucru: 3 minute.

Personalizarea științifică a fișelor de lucru, caracterul de interdisciplinaritate: funcție de clasa de elevi cu cerințe educative speciale în domeniul cognițiilor, de alte elemente bio-psiho-socio-culturale, de timp, pregătire, posibilități tehnice (TIC), aptitudinile cadrului didactic, fișele de lucru pot fi abordate și în maniera intervențiilor matematice, de fizică-chimie sau/și biologie, anumiți itemi construiți de către cadrul didactic contribuind la unificarea cunoștințelor din mai multe domenii. Astfel, în această fișă de lucru prezentăm procente- element matematic- ce poate fi exploatat de la simplu la complex, individualizat și personalizat; avem cifre, cuvinte cheie din alte discipline, elemente ancore spre atașarea la conținuturile predate de profesorii la clasă de la alte discipline, deci o bogăție de elemente ce pot stimula elevii și mai ales ajută la conexiuni între blocuri de informație de tip general, elemente, cuvinte cu uz frecvent, fenomenologii ce pot reformula activitatea didactică spre un caracter cvadruplu. Una din aceste propuneri este: 

Știați că...

1. 71% din suprafața Pământului este acoperită de apă, dar numai 1% este apă dulce? (noțiuni de geografie- Terra, oceanele planetei, râuri, lacuri, apă potabilă- apă poluată și nepotabilă)

2. Creierul nostru este alcătuit în proporție de 78% apă? (formarea autonomiei personale, orientare spațială, lateralizare dar și anatomie, localizare, rol, aspect cu posibilități de desen, etc)

3. La om, senzația de sete se instalează încă din momentul în care se pierde 1% apă din organism? Când procentul de apă pierdut crește la 10%, apar halucinații. Dacă omul pierde 12% din apă, el nu se poate restabili fără ajutorul medicului. La pierderea a 20% de apă din organism, omul moare. (calcule cu procente sau împărțiri simple, fracționări-și exemplificare concretă: felierea unui cozonac, a unei pâini, ce este un medic, cu ce se ocupă, exemplificări, joc de rol, etc)

4. Apa ar trebui consumată la o temperatura de circa 5ºC pentru a fi benefică organismului uman? (unitate de măsură, termometrul, scale de comparare, stările de agregare, posibilitatea realizării unor noi experimente decupate din situația prezentată, culoarea apei, mirosul etc.)

5. Sunetul se propagă mult mai repede prin apă decât prin aer? (discriminarea auditivă, tactul și ritmul, fredonarea unei melodii preferate, derivarea altor activități conexe celei principale, caracterul extrem de adaptativ al fișei de lucru)

6. Apa caldă îngheață mai repede decât cea rece? (includem după posibilități-stările de agregare a apei, experimente)

7. Curcubeul este un fenomen optic și meteorologic care apare atunci când razele soarelui sau ale unei alte surse de lumină se reflectă în picăturile de apă din atmosferă? (fizică, posibilitatea de a experimenta)

 

Direcții de cercetare viitoare, propuneri

Pe de o parte am putea spune că: lecția se încheie cu aprecieri verbale la adresa celor mai activi elevi, cu feed-back pe secvențele activității, dar pe de altă parte, acest tip de activitate poate evolua ca tip specific al conținutului curricular.

Pe de altă parte, acest tip de activitate- dacă este să o integrăm în mult mai concreta educație și la posibilitățile actuale, am putea să o reprezentăm și sub o altă formă sau, să oferim o singură proiectare a activității didactice integrate, după cum urmează:

a. se propune un singur proiect de activitate cu mai multe secvențe de învățare (scenarii didactice) distribuite pe durata celor patru ore de Terapie Educațională Complexă și Integrată;

b. știind că educația în acest caz este una personalizată, seria de proiecte didactice nu este suficient de clară pentru a realiza ceea ce denumim asocierea de cunoștințe/ conținuturi deoarece, dacă sunt separate prin activități se pierd ideile principale, profesorul este pus în postura de a se detașa de un conținut curricular în favoarea sau defavoarea altuia pe când, în cazul unui proiect didactic integrat în patru suite/ secvențe didactice, cursivitatea este alta, copiii sunt mai implicați, profesorul este pus în situații să asocieze și să creeze legături științifice, logice, să le integreze în contexte practice, unifică și separă unele conținuturi, elevul fiind în postura de participant activ la procesul didactic propus prin activități;

c. atinge teoriile jocului și se focalizează pe aspectele comunicative și metacomunicative, pe exploatarea combinațiilor de comportamente ancorate din viața de zi cu zi, propune „inovații comportamentale” și preschimbarea altora prin conduite ludice, orientează permanent activitatea spre alții – cu extensii reale în aplicarea la domiciliu a terapiei ca și o continuare permanentă și nu o încetare (limitare școlară), angajează elevii/ copii cu cerințe speciale în activități complexe, în activități ludice/ de joc socio-dramatic, propune instruire și participare socială, creează premisele dezvoltării structurilor și substructurilor de personalitate deficitară, atribuie și preia roluri, preconfigurează un mediu viitor ca mediu complex de informare externă și internă, propune cunoașterea, cooperarea, socializarea, crește stima de sine, elevul în acest caz, beneficiind la modul dual atât de terapie modulară cât și de intersectarea obiectivelor unui tip de curriculum asociat și combinat – aspect dovedit clar de ariile curriculare implicate în conceperea proiectului de activitate;

d. element de noutate: un astfel de proiect este benefic și din punct de vedere a abordării psihoigienice pe etape de dezvoltare a copiilor/ elevilor cu cerințe speciale cât și din punct de vedere al stimulării imaginației copiilor și creșterea gradului de implicare a cadrului didactic/ partenerilor de proiect educațional aplicat pe timpul celor patru sau cinci ore de terapie.

 

Surse bibliografice consultate:

Dulamă, Maria-Eliza. Metodologii didactice activizante. Teorie și practică, Cluj-Napoca, Editura Clussium, 2008.

http://www.copilul.ro/copii-3-6-ani/activitati-educative/9-experimente-stiintifice-distractive-pentru-prescolari-a10506.html

https://www.collegemv.qc.ca/formation-aux-adultes/reconnaissance-des-acquis-et-des-competences/programmes-dec/techniques-deducation-specialisee-351-a0